Uzinele ruseşti de armament lucrează la capacitate maximă

0

Industria rusă de armament, unul din cei mai mari procuratori de devize ai Rusiei, pe lângă sectorul materiilor prime, a ajuns la limita capacităţilor de producţie.

Aşa cum a reieşit clar la întâlnirea reprezentanţilor din acest sector cu premierul Vladimir Putin, cererea în creştere din afară şi nevoile forţelor armate interne stau tot mai mult una în calea alteia, comentează ziarul austriac Die Presse.
Trebuie să ne gândim la ‘sincronizarea eforturilor noastre’ în ce priveşte ‘livrările externe şi necesitatea rezolvării problemelor forţelor armate interne’, era de părere Putin, fiind necesar ‘să înţelegem ce putem şi trebuie să producem pentru noi şi pentru partenerii străini şi în ce cadru de timp’, continua premierul rus.

Caietele de comenzi externe sunt pline, comenzile trimise de clienţii străini însumând 34 de miliarde de dolari. Doar anul trecut, au fost încheiate comenzi în valoare de 15 miliarde dolari. Vietnamul a comandat, de exemplu, submarine Myanmar, avioane de vânătoare MiG iar Venezuela tancuri.
Pe total, cele mai solicitate produse au fost tehnica aviatică şi sistemele de apărare antiaeriană, unele din uzinele de armament având caietele de comenzi pline până în 2017, în timp ce numeroşi clienţii fac presiuni pentru termeni de livrare mai mici.

India este cel mai mare cumpărător de armament, urmată de Algeria şi de China, care însă produce tot mai mult singură armament. Şi Venezuela, Malayezia sau Siria cumpără arme de la Moscova, la fel ca şi unele state NATO, precum Grecia sau Turcia. În total, Moscova furnizează armament unui număr de 85 de state iar ruşii nu vor să se mulţumească cu atât.

Ei vor să cucerească pieţele de armament din America Latină, aşa cum declara ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, cu ocazia vizitei din Mexic şi Cuba, săptămâna trecută. Motivele nu sunt ideologice sau politice, ci dictate doar de interesele economice ale ţării.
Pe plan intern, există obligaţia de a dota armata rusă cu tehnică de luptă modernă, însă în condiţiile în care industria rusă de armament este înţesată de comenzi externe, comenzile interne pot fi onorate tot mai puţin.

Acest lucru a devenit tot mai evident în ultima vreme, cita ziarul Vedomosti o sursă din cadrul industriei de export de armament. Mai ales în ce priveşte tehnica antiaeriană sau noul avion de vânătoare SU-35 există probleme cu producţia.
Se discută din acest motiv construirea de noi uzine şi extinderea liniilor de producţie existente. Ori producţia va fi modernizată, ori armata va trebui să renunţe la acele tipuri de arme care nu sunt neapărat necesare, este de părere Konstantin Makienko, specialist în probleme de armament la centrul rus de analiză strategică.

În noul mileniu, exportul de arme a devenit din nou cea mai importantă sursă de venit a Rusiei, pe lângă cel de materii prime. Volumul exportului de armament a crescut din 2001 de 2,4 ori, conform datelor de la concernul de stat Rosoboronexport.
Concernul, căruia Putin i-a acordat monopolul exportului de arme, este considerat unul din cei mai puţin transparenţi comercianţi de arme din lume. Acolo ultimul cuvânt îl au de mult generalii de la serviciile secrete şi ofiţerii de armată.

În 2008, concernul a exportat, potrivit datelor proprii, armament în valoare de 6,7 miliarde dolari, situându-se astfel pe locul doi în lume, după SUA. SUA atribuie însă Rusiei locul trei în acest domeniu.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.