Din secretele anchetei privind frauda de proporţii realizată de Fastweb şi Telecom Italia Sparkle

0 7

Cotidianul Corriere della Sera a mers pe urmele fraudei de proporţii pusă la cale de două companii – Fastweb şi Telecom Italia Sparkle -, din domeniul telefoniei, din Italia, dezvăluind din secretele anchetei care a pus în lumină un mecanism de fraudă de tip carusel.

Ancheta privind telefonia a fost iniţiată în Italia, în 2002, când Garda de Finanţe (GdF) a început o serie de verificări privind mesaje telefonice care promiteau premii în bani. De aici au rezultat mişcări suspecte de bani.

Ancheta GdF s-a încrucişat cu o investigaţie a carabinierilor din ROS (Raggruppamento Operativo Speciale, Grup Operaţional Special) care au pus sub observaţie relaţiile financiare dintre un întreprinzător din Campania şi “Broker Management din Panama”. Cele două anchete converg, astfel că investigaţia demarează şi ajunge la Direcţia Districtuală Antimafia (DDA) din Roma.

În total, persoanele anchetate se cifrează la 80. Pentru 52 a fost decis arestul preventiv la închisoare, iar pentru patru la domiciliu. În centrul anchetei se află două companii, Fastweb şi Telecom Italia Sparkle. Delictele ce li se impută sunt: reciclare, fraudă, facturări false, asociere în vederea comiterii de delicte transnaţionale pluriagravate iar pentru unii concurs extern în asociere mafiotă.

Mecanismul fraudei-carusel consta într-un sistem circular de facturări Italia-UE-societate off¬shore care, potrivit acuzaţiei, a creat fonduri negre şi s-a autoalimentat datorită TVA-ului nevărsat statului. Punctul de plecare al caruselului a fost constituirea unei serii de companii A, toate cu sediul în străinătate, dar în cadrul UE, şi a unei serii de companii B, cu sediul în Italia.

Compania A ceda fictiv companiei B o valoare egală cu 100 din traficul telefonic, fără a plăti TVA, deoarece era vorba de cesiune în cadrul UE. Compania B ceda fictiv companiei C, cu alte cuvinte Fastweb şi Telecom Sparkle, aceleaşi servicii, pentru o valoare de 100, asupra căreia era plătit TVA de 20%, deoarece era vorba de o tranzacţie în Italia.

Prin urmare, plata finală pentru Fastweb şi Sparkle este 120. În fine, C, cu alte cuvinte Fastweb şi Sparkle revindeau lui A, altfel spus companiilor străine, dar din UE, aceleaşi servicii la preţul de 100, deoarece intra-UE nu se datorează TVA. Rezultatul?

O operaţiune neutră din punct de vedere economic deoarece valoarea de plecare este 100 iar cea finală 100, cu C (companii de telefonie) care aparent au plătit 20% TVA lui B. Însă B nu varsă nimic deoarece nu a încasat niciodată suma şi la un moment dat “disparď.
Categoria B este cea a aşa-numitelor companii “pe hârtie”. Companiile de telefonie au realizat un credit din încasări fiscale de 20 la fiecare operaţiune a “caruselului”. Acest surplus revine în circuit alimentând din nou caruselul, dar ridicând miza la fiecare tur.

Sumele mari de bani cheltuite aparent pentru a plăti TVA în favoarea companiilor “pe hârtie” permiteau Fastweb şi Sparkle “să realizeze fonduri negre, care constituiau obiectul primar al activităţilor de reciclare şi de investiţii fictive realizate de alţi membri ai asociaţiei în scop infracţionaľ’.
Operaţiunea de reciclare se cifrează la peste 2 miliarde de euro. Este valoarea activităţilor economice fictive care, în opinia anchetatorilor, a fost generată de “triunghiularea” facturilor. Prejudiciul economic pentru stat se cifrează la 365 de milioane de euro.

Unde ajungeau banii câştigaţi? Partea căreia i s-a dat de urmă tranzita prin companii off-shore, conturi bancare din străinătate iar lichidităţile, zeci de milioane de euro, au servit la achiziţionarea de imobile, bijuterii, maşini de lux.
Potrivit anchetatorilor, rezultă şi implicarea ‘ndrangheta, mafia calabreză. Unii directori (arestaţi) ai celor două companii de telefonie aveau relaţii cu Carlo Focarelli, consilier ş i artizan al companiilor “pe hârtie” şi verigă de legătură cu organizaţia care duce la Gennaro Mokbel.

Potrivit acuzaţiei, administratorii din perioada Fastweb şi Telecom Sparkle aveau relaţii şi cu exponenţi ai criminalităţii organizate şi asociaţii de tip mafiot. Senatorul Nicola Di Girolamo este considerat de investigatori unul dintre promotorii asociaţiei criminale, ales în Senat datorită unui “mic ajutor” din partea clanului ‘ ndrangheta Arena, care ar fi obţinut voturile italienilor din Germania şi falsificând multe buletine de vot.

Preşedintele Senatului italian, Renato Schifani, a cerut revizuirea alegerii. Potrivit unor verificări, Di Girolamo nu putea candida, deoarece nu era rezident în străinătate, aşa cum a declarat. Pentru acest fals magistraţii au cerut arestul lui la domiciliu, dar Senatul a respins acest lucru şi a votat chiar împotriva decăderii din mandatul său.
Cine este Gennaro Mokbel?

Născut din tată egiptean şi mamă napoletană, la Roma, Mokbel este considerat capul asocierii în scopul infracţiunii, gestionarul şi organizatorul părţii celei mai tipice de criminalitate, legat de cercuri ale extremei-drepte din Roma şi consacrat controlului, chiar prin metode violente, asupra membrilor asociaţiei.
Se vorbeşte despre contacte cu grupări ale criminalităţii. Între realitate şi fanfaronadă, Mokbel a vânturat cu dezinvoltură numele unor exponenţi ai ‘ndrangheta, întreprinzători, interlopi şi înalţi lideri de partid.

Inclusiv numele lui Gianfranco Fini, care l-ar fi sunat şi convocat pe Nicola Di Girolamo, imediat ce a fost numit senator, o afirmaţie dezminţită ferm de preşedintele Camerei Deputaţilor.
În opinia magistraţilor, Mokbel este cel care a condus operaţiunile şi a stabilit destinele politice sau profesionale mişcându-se cu agilitate în diferite cercuri politice, economice şi ale criminalităţii, iar potrivit afirmaţiilor sale, şi instituţionale. S-a lăudat că are în slujba sa finanţişti “închiriaţi”.

Promotor la Roma al partidului federalist, este în contact cu cercuri ale criminalităţii din capitală. În ceea ce priveşte relaţia dintre Mokbel şi Di Girolamo, acesta din urmă este avocatul său, Mokbel ajutând la alegerea lui în parlament. Rolul celor două grupuri de telefonie, Fastweb şi Telecom Italia Sparkle, este considerat central în “caruseľ’.

În ordinul judecătorului pentru anchete preliminare se vorbeşte despre “modalităţi deconcertante prin care conducerea Fastweb şi Telecom Sparkle a realizat o reţea densă de relaţii cu membri ai criminalităţii organizate şi asociaţii de tip mafiot, în scopul de a frauda fiscul cu sute de milioane de euro, realizând o structură criminală stabilă, care a ajuns să se identifice substanţial sub profil economic şi contabil cu esenţa însăşi a celor două companii”.

Fastweb a răspuns prin vocea administratorului delegat Stefano Parisi: “Compania nu a comis acţiuni ilicite, nu poate fi asociată niciunei acţiuni criminale, nu are fonduri negre, nu a fraudat niciodată fiscul şi a suferit o înşelăciune din partea a doi angajaţi, care au fost concediaţi, implicaţi într-un cerc interlop”.
Telecom Italia, care controlează Sparkle, a anunţat că garantează cea mai largă colaborare cu justiţia şi că “va activa consultări autorizate tehnico-legale pentru a analiza cele peste 1.600 de pagini ale ordinului judiciar şi a verifica eventualele responsabilităţi”.

Procuratura a cerut însă anularea consiliilor de administraţie şi gestiune ale Fastweb şi Sparkl, care vor fi încredinţate unui comisar numit de judecător. Ancheta vizează însă şi nivelul cel mai înalt, protecţia de care au beneficiat cei implicaţi pentru a putea continua frauda colosală fără a fi niciodată descoperiţi. A ajuns deja în cătuşe un finanţist cu contacte în serviciile secrete, mai precizează Corriere della Sera.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.