A venit sfârşitul ziarelor?

35

Jurnaliştii sunt în prezent în aceeaşi situaţie ca muncitorii din industria oţelului din anii ’70: sunt meniţi să dispară, dar nu ştiu încă. Aceasta a fost evaluarea unui bancher de la BNP-Paribas la conferinţa federaţiei presei naţionale franceze organizată la Strasbourg în 2006.

La respectivul moment, cuvintele acestuia au provocat senzaţie, însă statisticile l-au susţinut: cu 2.300 de slujbe pierdute pe an, presa franceză trece printr-o criză similară celei din SUA, notează cotidianul american The New York Times. Fiecare ziar francez, cu excepţia cotidianului francez L’Equipe, a înregistrat pierderi materiale.

În Statele Unite, doar 300.000 de persoane lucrează acum la ziare, spre deosebire de 415.000, cu 10 ani în urmă. Potrivit companiei de consultanţă managerială Bain and Company, Internetul şi-a crescut partea din profiturile globale în industriile creative de la 4% la 22%, în ultimii 10 ani, pe socoteala presei scrise, ale cărei profituri au scăzut de la 40% la 14%.

De asemenea, publicul a devenit din ce în ce mai dezamăgit de textele furnizate de o elită jurnalistică care şi-a pierdut credibilitatea, iar ziarele au început să fie din ce în ce mai mult considerate ca arendate politic şi dezinteresate de nevoile cititorilor.
Totodată, aminteşte New York Times, Internetul, prin caracterul său interactiv, a încurajat un uriaş număr de persoane să îşi producă propriile lor ştiri, clipuri, poze, comentarii şi analize.

Citeste si:  Al-Qaida scoate prima sa revistă online în engleză

Internetul a ajuns să stabilească acum agenda ştirilor, iar presa scrisă să judece importanţa unui eveniment după câtă atenţie primeşte pe web. Unii sunt de părere că pentru a supravieţui, presa scrisă trebuie să se distingă prin calitatea conţinutului materialelor.
Ziarele sunt mai degrabă de părere că răspunsul stă în a fi rapid şi ubicuu, aşa că încearcă să fie peste tot în acelaşi timp: pe bloguri, pe site-uri video, legate la motoarele de căutare, pe Facebook şi pe Twitter.

Ziarele se bazează totodată pe smatphone-uri cum este Iphone, de la Apple. Ele speră să îi determine pe utilizatorii smartphone-urilor să plătească pentru ştirile pe care le primesc pe telefonul mobil, de vreme ce utilizatorii de Internet sunt prea obişnuiţi să le primească pe gratis.
De ce ai plăti pentru un serviciu de ştiri pe telefonul mobil, când 90% din cele 100.000 de aplicaţii pentru telefon sunt disponibile gratis?, se întreabă cotidianul.

Citeste si:  Victime în bătaia vântului

Între timp, jurnaliştii care rămân în branşă vor munci din ce în ce mai mult şi mai bine, cu riscul că aceştia ajung să se împartă între sarcinile multimedia în loc să se concentreze pe găsirea de poveşti originale şi a unor puncte de vedere deosebite. De asemenea, producerea ştirilor nu a fost niciodată mai ameninţată.

Criza a dus la o scădere a numărului de corespondenţi străini, de editori, de persoane care verifică datele şi la mai puţine reportaje de investigaţii de profunzime. Cu toate acestea, dacă angajarea de personal subcalificat şi producerea de ştiri de calitate scăzută va continua, cititorii se vor îndepărta de ziare, grăbindu-le declinul.
Un site de ştiri trebuie să plătească în prezent un comision de 30% dacă vrea să fie pe Apple, jumătate din câştigurile din publicitate dacă vrea să apară pe Google şi 70% la sută pentru Amazon dacă doreşte acces la ebook-ul acestuiâ Kindle.

Citeste si:  Conservatorii britanici vor forţa BBC să facă publice salariile vedetelor sale

Unii cred în continuare în taxarea materialelor ziarelor. Potrivit Boston Consulting Group, 54% din publicul francez este dispus să plătească pentru materialele de presă disponibilele online, în special pentru ştirile locale, însă nu mai mult de 4,50 dolari pe lună, în timp ce aproximativ jumătate din americani ar plăti aproximativ 3 dolari.
Potrivit New York Times, responsabilitatea pentru această situaţie aparţine parţial editorilor de ziare.

Ei au oferit iniţial conţinutul site-urilor lor gratis, bazându-se pe veniturile obţinute din reclame mai degrabă decât pe un model de afaceri mixt. Retragerea reclamelor ar putea avea un efect pozitiv: impulsionarea ziarelor de a se întoarce către cititori şi poate excluderea proprietarilor de ziare care îşi doresc doar profitul.

Nu în ultimul rând, aminteşte publicaţia americană, tinerii judecă valididatea informaţiilor pe care le primesc după reţeaua de prieteni care o propagă mai departe mai degrabă decât după ce organism de presă o produce. Americanii îşi dedică deja 17% la sută din timp citind blogurile şi frecventând site-urile de socializare şi doar 0,56% din acesta pentru a citi ziarele online.

Citește și
1 Comentariu
  1. ion spune

    DINOZAURII AU DISPARUT CACI NU S-AU ADAPTAT LA NOILE CONDITII DE VIATA. PRESA SCRISA O VA PATI LA FEL, DACA NU SE ADAPTEAZA LA TIMP LA FORMATUL DIGITAL MIXT DE MULTIMEDIU. Apropo, limba romana e total neadaptata la formatul digital, alfabetul banei armanesti din Macedonia l-a depasit. Ce are de gand Academia Romana – adapteaza alfabetul pentru internet sau trecem singuri la alfabetul aromanilor care nu mai are problema diacriticelor? De ce nu se produc softuri pentru limba romana – dictionare multilingve electronice pe domenii de activitate, translatori electronic (masini de tradus) a textelor, programe de recunoastere si citire in romana a textelor scrise si invers de reproducere a vorbirii directe in texte scrise pe calclator (dictarea in fata microfonului) etc. Urmaresc cea ce se intampla in spatiul ex-URSS si la acest capitol limba romana nu e macar la nivelul limbii estoniene, ce are numai un milion de vorbitori.

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata