Scăderea numărului de jurnalişti acreditaţi la UE, acută în rândul fostelor state comuniste

Câştigătoare a unui prestigios premiu în ţara sa natală şi vorbitoare fluentă a trei limbi, Ina Strazdina este cel mai influent jurnalist leton la Bruxelles. Cu toate acestea, chiar şi ea admite că această competiţie nu este una dificilă.

Dacă la venirea sa la Bruxelles, în 2006, Strazdina concura cu alţi 3 jurnalişti letoni, la care ulterior s-a mai adăugat unul, în prezent, tânăra de 34 de ani este singurul jurnalist leton acreditat la Bruxelles, notează cotidianul american The New York Times.
În acest moment, tânara jurnalistă are de fapt trei slujbe: relatează pentru radioul leton, pentru televiziunea letonă şi pentru cotidianul Latvijas Avize – fiind practic responsabilă pentru toate ştirile care vin în Letonia de la Bruxelles.

La Bruxelles, scăderea numărului de jurnalişti acreditaţi este în particular acută în rândul fostelor state comuniste care s-au alăturat Uniunii Europene în 2004.
Situaţia financiară este atât de dificilă, notează publicaţia americană, încât Lituania nu are nici măcar un jurnalist permanent la Bruxelles.
Această scădere a însoţit instituirea Tratatului de la Lisabona, care promova un rol global pentru UE, garantând în acelaşi timp noi puteri unor instituţii cum ar fi Parlamentul European.

Potrivit Asociaţiei Internaţionale a Presei (API) numărul jurnaliştilor acreditaţi la UE a scăzut cu peste o treime din 2005. În acest context, purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Pia Ahrenkilde Hansen, a declarat că este îngrijorător că acoperirea mass-media din partea noilor state mmbre dispare.
La fel de îngrijorat este şi Lorenzo Consoli, preşedintele A.P.I., cu sediul la Bruxelles, care reprezintă aproximativ 500 de jurnalişti. În timp ce jurnaliştii pleacă de la Bruxelles, cantitatea de informaţii produsă şi transmisă de către instituţiile europene prin canale cum ar ‘Europe by Satellite’ and ‘WebTV’ de la Parlamentul European creşte.

Citeste si:  Rusia, Germania, Transnistria şi noul "pact Ribbentrop-Molotov"

Faptul că aceste informaţii şi transmisii tv sunt disponibile online a determinat unele instituţii de presă să ajungă la concluzia că se pot baza pe aceste surse şi pe agenţiile de presă pentru acoperirea subiectelor UE. Potrivit API, numărul de jurnalişti acreditaţi la Bruxelles a scăzut de la aproximativ 1.300, în 2005, la aproximativ 1.100, în 2008, la 964, în 2009 şi la 752, în acest an.

Comisia Europeană susţine însă că în cifra 752 nu intră 50 de legitimaţii acordate recent şi 167 emise în luna inauarie dar încă neridicate de către jurnalişti. Fenomenul scăderii numărului de jurnalişti acreditaţi la Bruxelles nu este unul specific noilor state membre. Spre exemplu, cotidianul spaniol El Pais are în prezent doar doi jurnalişti la Bruxelles, deşi în trecut avea 4.

În timp ce majoritatea ziarelor britanice şi-au menţinut prezenţa la Bruxelles, unele se folosesc de jurnalişti pe bază de contract mai degrabă decât de reporteri angajaţi, sau nu şi-au înlocuit corespondenţii care au plecat.
Între timp, Associated Press mai are doar patru jurnalişti la Bruxelles dintr-un număr de 7 în ultimii ani. Prin comparaţie, la Washington, situaţia este mai complicată.

Citeste si:  Fosilele unor delfini dintr-o specie dispărută, descoperite în Peru

Pe de-o parte, numărul birourilor de presă a scăzut la 50, în 2009, de la 88, în 2005, potrivit Hudson’s Washington News Media Directory. Pe de altă parte, potrivit lui Gordon Duguid, directorul Centrului Presei Străine de la Washington şi New York, aflat în subordinea Departamentului de Stat, la Washington există în prezent aproximativ 1.550 de jurnalişti străini acreditaţi, prin comparaţie cu 1,490 în octombrie 2008, o creştere pe care Duguid o atribuie în mare parte ‘creşterii numărului de canale prin cablu care transmit 24 de ore din 24’.

Strazdina îşi aminteşte că în 2008 reducerile de buget i-au afectat în mod serios banii pe care îi primea de la radio şi odată cu aceşti bani şi-a pierdut şi banii pentru chirie. Unii dintre colegii săi – printre care corespondentul pentru cotidianul Diena – şi-au făcut bagajele şi au plecat pe considerente pe care redactorul şef de atunci al Diena, Nellija Locmele, le descrie drept exclusiv financiare. ‘Pierdusem aproximativ 70% din banii proveniţi din reclame’, mărturiseşte ea.

Salariul Inei Strazdina a fost redus de la 2.000 de euro pe lună la 700 de euro. Or, în condiţiile în care doar chiria era de 660 de euro pe lună, ea a acceptat reducerea salarială cu condiţia să poată lucra şi pentru alte instituţii media. Anul trecut, jurnalista letonă a primit premiul pentru Persoana Letonă a Anului.
Johana Grohova lucra pentru Mlada fronta DNES, unul dintre cele mai importante trei cotidiene cehe, de trei ani, pânâ în 2008, atunci când reduceri similare au determinat-o să îşi caute alt loc de muncă.

Citeste si:  Ce gândeau cu adevarat Gorbaciov şi Thatcher la momentul căderii Zidului Berlinului

Televiziunea cehă, radioul şi agenţia naţională de presă şi-au redus toate numărul corespondenţilor de la Bruxelles. De asemenea, în prezent, Republica Cehă nu mai are la Bruxelles un corespondent permanent din partea unui ziar. Grohova susţine că reducerile de personal au luat amploare odată cu terminarea preşedinţiei cehe a Uniunii Europene, în iulie 2009, şi că situaţia a contrastat puternic cu venirea ei la Bruxelles în 2005.

Atunci când ziarul a decis să înăsprească condiţiile ataşate postului, jurnalista a plecat la postul de ştiri Z1 care transmitea non-stop, însă după 18 luni acesta a decis să renunţe la corespondentul de la Bruxelles, aşa că Grohova a devenit jurnalist independent şi trainer media.
Săptămâna trecută, API a cerut Uniunii Europene să le ofere jurnaliştilor acreditaţi la Bruxelles privilegii speciale, cum ar fi furnizarea de informaţii privind anunţurile în avans, fapt care ar putea ridica însă probleme privind transparenţa.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close