Administraţia americană pare să încerce să convingă opinia publică despre un neadevăr şi anume că RP Chineză ar fi cauza reală a suferinţelor economice ale SUA şi că aceasta ar poseda ‘arme de distrugere economică în masă’, scrie publicaţia chineză de limbă engleză China Daily.
După atacurile de la 11 septembrie asupra SUA, toate degetele arătau către Al-Qaida şi Osama Ben Laden. Însă administraţia americană de sub G.W.Bush i-a convins pe majoritatea americanilor că Irakul era parte a acestui complot violent, declarând că Irakul posedă arme de distrugere în masă şi începând un război tragic.
SUA a avut parte şi de un 11 septembrie economic, în 2008, atunci când sistemul său bancar s-a prăbuşit iar nume mari au dispărut din peisajul corporaţiilor, piaţa muncii devenind nervoasă. Cauzele erau clare: controlul lax, lăcomia şi speculaţiile din lumea corporaţiilor, bulele imobiliare şi de la Burse precum şi o rată foarte mare a consumului, în condiţiile în care populaţia economisea foarte puţin sau deloc.
Administraţia americană pare însă să încerce să convingă opinia publică despre un alt neadevăr şi anume că RP Chineză ar fi cauza reală a suferinţelor economice ale SUA şi că aceasta ar poseda ‘arme de distrugere economică în masă’ şi anume modestul yuan, despre care SUA spun că ar fi manipulat pentru a lovi economia americană, potrivit China Daily. În opinia multor oficiali americani, un război economic contra Chinei ar fi justificat.
De fapt, China a primit deja o pregustare a ‘shock and awe’ -ului (şoc şi groază, numele unei tactici militare de paralizare a inamicului, n.red.) american, sub forma unor taxe masive pentru bunurile sale importate în SUA.
Raportul trezoreriei americane (Ministerul de Finanţe) pe 2009 nu indica China drept manipulator de valută, însă se pare că există puternice presiuni politice pentru a face acest lucru, încurajate fiind de unii economişti americani.
Exporturile Chinei au scăzut din cauza unei economii globale slăbite, însă ea nu a încercat să compenseze pierderea suferită prin devaluarea yuanului. Moneda naţională a Chinei a rămas stabilă vizavi de dolar, crescând însă faţă de valutele europene.
Chiar dacă exporturile sale au crescut iar în februarie, creşterea corespunzătoare a importurilor a făcut ca excedentul comercial lunar să ajungă la un minim anual. China are deja un deficit comercial în relaţia cu Japonia, Coreea de Sud şi alte ţări. China afirma însă că nu este scopul ei să aibă un excedent comercial.
Afirmaţiile americane sunt desigur legate de ‘problema dolarului’ şi nu sunt o problemă globală. Dolarul reprezintă de facto în continuare o rezervă valutară internaţională, în ciuda indisciplinei la nivelul deficitului fiscal şi comercial. Dolarul nu a suferit însă de acel efect economic negativ care a afectat o ţară precum Grecia.
Problema este aceea că ţările care deţin cantităţi mari de rezerve în moneda americană au dreptul de a cere ca dolarul să rămână stabil vizavi de monedele lor naţionale. În condiţiile în care China este cel mai mare deţinător de active americane, ea are acest drept.
Economistul Paul Krugman afirma recent că excedentul comercial al Chinei în relaţie cu SUA a crescut în deceniul trecut chiar şi fără ca yuanul să crească suficient de mult vizavi de dolar. Înainte de criza financiară din SUA, consumatorii americani păreau fericiţi să poată obţine produse chinezeşti ieftine, în timp ce oamenii de afaceri se grăbeau să facă profit din parteneriate profitabile cu companii chinezeşti. Oare întreprinzătorii şi intelectualii americani nu ştiu că acest lucru a fost posibil doar datorită faptului că yuanul nu a crescut ‘suficienť vizavi de dolar?
Ultimii doi ani au fost plini de suferinţe economice în SUA, care se luptă încă să iasă din recesiune. Nu este deci de mirare că populaţia încearcă cu disperare să identifice probleme şi să găsească soluţii.
Însă cum pot oare liderii americani să arunce vina pentru toate problemele lor pe China care, în ciuda faptului că este o ţară în dezvoltare, a ajutat la menţinerea a jumătate din creşterea economică mondială de anul trecut?, se întreabă China Daily.
De ce să fie China ţapul ispăşitor pentru problemele interne ale SUA? Comunitatea internaţională a lăudat pachetul chinez de stimuli economici şi importanţa creşterii sale economice robuste, stimulii economici chinezi creând oportunităţi şi pentru exporturile ţărilor occidentale.
Expoziţia mondială de la Shanghai din 2010 va permite unui număr de peste 200 de ţări şi organizaţii internaţionale să-şi prezinte produsele şi tehnologiile pentru un trai durabil unui număr de 70 de milioane de vizitatori, marea majoritate chinezi. China ar fi dispusă să achiziţioneze mai multe tehnologii avansate din SUA, însă Washingtonul este reticent în a le vinde.
Trebuie să fie clar că o ridicare a Chinei este benefică pentru economia mondială şă că ea nu posedă nicio ‘armă de distrugere economică în masă’. Este de sperat că americanii vor observa ‘încercarea disperată a politicienilor lor de a transfera vina pentru probleme asupra Chinei, pentru a-şi acoperi propriile eşecuri’ şi că vor înţelege că o cooperare paşnică şi respectuoasă între SUA ţi China este singura cale către un progres economic reciproc. Lumea mizează pe aşa ceva, ţine să sublinieze în final China Daily.