Argumente pentru o apărare occidentală antirachetă

32

Săptămâna viitoare, la Praga, preşedintele rus Dmitri Medvedev şi omologul său american Barack Obama vor semn un nou acord privind reducerea arsenalelor nucleare strategice (Start).

Acest acord este o realizare istorică şi o sursă de inspiraţie pentru viitoarele progrese în ceea ce priveşte controlul armamentului, este de părere secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen, care semnează un articol publicat de Project Syndicate şi preluat de cotidianul britanic The Guardian.
În acelaşi timp, avertizează Rasmussen, trebuie să avem grijă să ne apărăm unii pe alţii împotriva proliferării armelor de distrugere în masă şi a mijloacelor de livrare a acestora, un pericol atât pentru aliaţii din cadrul NATO cât şi pentru Rusia.

Iranul, notează demnitarul NATO, este în acest sens un caz exemplar. Teheranul a semnat tratatul de neproliferare nucleară şi dezvoltă totuşi un program nuclear, despre care susţine că este destinat exclusiv unor scopuri civile. Iranul a mers însă cu mult mai departe decât era necesar pentru un program nuclear exclusiv în scopuri civile. A ascuns mai multe situri nucleare de Agenţia Internaţională pentru Energia Atomică (AIEA), s-a jucat ‘de v-aţi ascunselea’ cu comunitatea internaţională, a respins toate ofertele de cooperare din partea UE, SUA şi a altora şi a anunţat planuri de a îmbogăţi uraniul la niveluri ce par incompatibile cu un program civil.

Citeste si:  Ucraina nu va accepta "niciodată" creşterea preţului la gaz impusă de Rusia, susţine premierul Iaţeniuk

În acelaşi timp, notează Rasmussen, Iranul deţine un program extins de dezvoltare a rachetelor, oficialii de la Teheran susţinând că raza de acţiune a rachetelor Shahab-3 este de 2.000 de kilometri, ajungând în state NATO cum ar fi Turcia, Grecia, România şi Bulgaria.
Confruntaţi cu răspândirea tehnologiei de producere a rachetelor şi cu regimuri şi lideri impredictibli, „suntem obligaţi faţă de naţiunile noastre să adăugăm eforturilor de intimidare şi unele de apărare eficientă antirachetă”, susţine demnitarul NATO.

Potrivit lui Rasmussen, deşi aliaţii NATO au analizat de mai mult timp mai multe opţiuni în acest sens, noua abordare americană în privinţa apărării antirachetă oferă oportunităţi cu mult mai bune pentru un sistem care să îmbunătăţească apărarea teritoriilor statelor din cadrul NATO.
Există însă un alt motiv important pentru consolidarea apărării antirachetă, notează Rasmussen. Este vorba de crearea unei noi dinamici în securitatea europeană şi euro-atlantică.

Citeste si:  Odisee provocatoare pentru Andrei Floroiu în beneficiul bolnavilor cu scleroză multiplă din SUA

Se vorbeşte mult în aceste zile despre arhitectura de securitate euro-atlantică, iar Rusia, în particular, s-a concentrat pe tratate, conferinţe şi aranjamente politice, scrie Rasmussen. În acest context, veştile că SUA şi Rusia vor semna o continuare a tratatului Start care va reduce în mod substanţial arsenalale nucleare ale ambelor state reprezintă un cadru pozitiv. Acest nou acord face lumea mai sigură şi oferă un impuls cooperării cu Rusia în alte domenii, în particular în ceea ce priveşte relaţiile NATO-Rusia.

‘Avem nevoie de un sistem de apărare antirachetă care să nu includă doar statele NATO ci şi Rusia. Cu cât acest sistem va fi văzut mai mult ca un ‘acoperiş’ de securitate comun, care ne protejează pe toţi, cu atât mai mult oamenii, de la Vancouver la Valdivostok, vor şti că sunt parte a unei singure comunităţi’, este de părere secretarul general al NATO.

Citeste si:  BBC îşi cere scuze pentru un decolteu "ofensator"

Un astfel de acoperiş de securitate se va dovedi un puternic simbol politic că Rusia aparţine complet familiei euro-atlantice, împărtăşind cu aceasta costurile şi beneficiile. ‘Avem nevoie de o decizie, din partea viitorului summit NATO din noiembrie, că apărarea antirachetă este o misiune a Alianţei şi că vom explora toate oportunităţile pentru a coopera cu Rusia’, subliniază Rasmussen.
Pe de altă parte, Rusia trebuie, de asemenea, să se decidă să vadă în apărarea antirachetă mai degrabă o oportunitate decât o ameninţare. Dacă o va face, putem merge înainte cu crearea unui sistem antirachetă care nu doar apară comunitatea euro-atlantică ci o şi unifică’, susţine secretarul geneal al NATO.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata