Al-Qaida lovită, dar nu înfrântă

16

Al-Qaida în Orientul Mijlociu şi alte grupuri teroriste şi-au văzut forţa şi ascendentul lor în societate slăbită, dar continuă să-şi menţină capacitatea de a semăna panica. Ultima ţintă au fost ambasadele. În octombrie şi în decembrie au fost clădirile guvernamentale, iar ulterior, hotelurile.

În ciuda evidentei lor debilitări, grupurile de insurgenţi încă dispun de suficientă capacitate de a realiza atentate sinucigaşe. Cele de la sfârşitul săptămânii, potrivit experţilor, poartă marca Al-Qaida din Mesopotamia, conglomeratul stat islamic al Irakului, creat sub franciza reţelei lui Osama Ben Laden care cuprinde şi numeroase grupări sunite, notează ziarul El Periodico.

Istoria reţelei Al-Qaida în Irak a fost capacitatea sa de a supravieţui dezastrelor. Odată eşuat experimentul afgan după represaliile declanşate de SUA în urma atentatelor de la 11 septembrie şi eşuarea proiectului de a implanta jihadul în Arabia Saudită, patria lui Ben Laden, Al-Qaida a văzut în Irak scenariul ideal pentru realizarea proiectului său.
Braţul executor avea să fie Abu Mussab al Zarqawi, un iordanian cu un trecut violent, care a i-a purtat paşii spre fanatismul religios şi un viitor efemer, având în vedere că avea să moară într-o operaţiune lansată de americani în nordul Bagdadului, în iunie 2006.

Citeste si:  "Beckingham Palace", scos la vânzare de soţii Beckham

Pe de altă parte, în istoria Irakului, Al-Qaida este asociată perioadei celei mai violente pe care a trăit-o ţara după invazia SUA şi care este cuprinsă între anii 2005 şi 2007, când a izbucnit războiul civil de mare ferocitate în care s-au înfruntat suniţii cu şiiţii. 2005 a fost anul în care s-au creat bazele politice ale noului stat irakian. Au avut loc alegeri pentru Adunarea Constituantă, referendumul pentru aprobarea noii Constituţii şi alegeri legislative.

Alergia lui Zarqawi faţă de urne a impus o escaladare teroristă printr-un boicot armat. Totuşi, participarea sunită la referendum a fost considerabilă, fapt ce a dus la o reglare de conturi în triunghiul sunit, în vestul Bagdadului. Al-Qaida şi Zarqawi şi-au accentuat nebunia violentă ordonând în februarie 2006 distrugerea unuia din templele cele mai sfinte ale şiiţilor din Samara. ‘Prin această distrugere blasfemică, Al-Qaida reuşeşte să provoace un război confesional de o violenţă fără precedent’, scrie Jean-Pierre Filiu în ‘Cele nouă vieţi ale Al-Qaida’ (Fayard).

Citeste si:  Alfred Hitchock - "Marele meu noroc în viaţă a fost să fiu o persoană fricoasă"

Analistul francez adaugă: ‘Dezlănţuind demonii conflictului sunit-şiit, Zarqawi îi obligă pe rivalii săi naţionalişti să se concentreze asupra miliţiilor şiite şi să relaxeze presiunea asupra Al-Qaida, care se prezintă ca apărătoare a populaţiei sunite ameninţată de eretici’.
Au fost ani dramatici pentru irakieni, potrivit lui Iraqi Body Count (IBC), organizaţie care contabilizează victimele din această ţară după SUA, în 2005, cu o medie zilnică de 10 persoane care şi-au pierdut viaţa în atentate sinucigaşe şi maşini-capcană, 26 de focuri de armă foc sau execuţii.

Anul următor bilanţul avea să fie de 16 şi 56, iar în 2007, 21 şi 40. Violenţa din acei ani a determinat între 4 şi 5 milioane de persoane să-şi părăsească casele. Gradul înalt de violenţă l-a făcut pe generalul David Petraeus să ceară în 2007 trimiterea a 30.000 de trupe suplimentare. În noiembrie 2007, operaţiunile menite să ducă la eradicarea Al-Qaida, cel puţin din capitală, îşi atinseseră obiectivul.

Citeste si:  Armenia, preocupată de cele două iniţiative militare ale Rusiei în Transcaucazia

Este ceea ce a confirmat şeful forţelor SUA de la Bagdad, generalul Joseph F. Fil. El a atribuit acest succes unei acţiuni combinate a forţelor de securitate irakiene, cu încetarea focului decretată de clericul radical şiit Moktada al Sadr, strangularea finanţelor insurgenţilor şi atitudinea societăţii de respingere a violenţei.
În pofida acestor succese, teroriştii şi-au continuat barbaria, deşi forţa lor este departe de ceea ce a fost odată. Acum este ora politicii. Irakienii şi-au exercitat drepturile democratice venind la urne în urmă cu o lună. Acum este rândul liderilor politici trebuie să umple golul de putere care poate deveni letal.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata