Conferinţa de la King’s College din Cambridge şi noua gândire economică

În intervalul 8-11 aprilie, la King’s College din Cambridge, în Marea Britanie, se va organiza o conferinţă între laureaţi ai Premiilor Nobel şi bancheri pe tema economiei post-criză. George Soros, unul dintre cei mai mari investitori financiari din toate timpurile, a pus la dispoziţia iniţiativei Cambridge şi a nou-născutului „Institute for New Economic Thinking” care o organizează, suma de 50 de milioane de dolari, informează ziarul italian Corriere della Sera.

Cum s-a născut iniţiativa conferinţei de la King’s College? La sfârşitul lunii septembrie 2009, 25 de persoane s-au întâlnit cu discreţie într-o vilă somptuoasă, la Bedford, nu departe de New York. Lumea era încă prizonieră a amorţelii ce a urmat după catastrofa financiară din 2008 iar gazda i-a invitat pe oaspeţi să vorbească despre acest lucru, măcar o dată, fără diplomaţie.

Alături de Soros, în acel weekend de la Bedford se mai aflau un cavaler scoţian premiat cu Nobelul pentru Economie, Sir James Alexander Mirrlees, economistul emblematic Jeffrey Sachs, Joseph Stiglitz şi George Akerlof (şi ei laureaţi ai Nobelului), scriitori, foşti bancheri centrali şi Roman Frydman, un economist din New York, prieten cu Soros.

Citeste si:  Cursul ar fi fost azi la 6 lei/euro fără acordul cu FMI

După două zile de confruntare, grupul a ieşit din vila din Bedford cu un program revoluţionar în felul său. Invitaţii au fost de acord că paradigmele economice dominante în ultimele decenii, marcate de retragerea statului cu rol de reglementator, deoarece piaţa garantează o raţionalitate şi o eficienţă superioară, „trebuie să se schimbe”. Cei 25 de la Bedford au afirmat că disciplina economică din universităţi „a fost manipulată de piaţă” şi „s-a distanţat de planeta Terra, prin urmare nu mai reflectă lumea reală”.

De la acea întrevedere, Soros şi Frydman au primit impulsul de a organiza conferinţa care începe la 8 aprilie, la King’s College. Pentru Frydman, teoriile privind raţionalitatea perfectă a pieţelor nu sunt foarte diferite de o ideologie totalitaristă.

Soros a pus la dispoziţia iniţiativei Cambridge şi a nou-născutului „Institute for New Economic Thinking” care o organizează, suma de 50 de milioane de dolari, aşa cum pe vremuri făcea donaţii pentru fotocopiatoarele ediţiilor clandestine ale disidenţilor de la Praga sau pentru oamenii de ştiinţă fără salariu din Rusia post-sovietică.
La King’s College vor sosi 4 sau 5 laureaţi ai Premiilor Nobel, zeci de economişti, printre care Kenneth Rogoff şi Robert Skidelsky, conducerea FMI, a Băncii Mondiale, a Băncii Reglementelor Internaţionale şi a unor bănci centrale.

Citeste si:  Economiştii avertizează: planuri de austeritate prea dure

Având în vedere premisele, se prefigurează o bătălie pentru ideile secolului al XXI-lea. După cutremurul din ultimii trei ani provocat de criză, acest lucru era inevitabil. Alegerea locului nu este întâmplătoare: după crahul din 1929 şi Marea depresie, un economist de la King’s College din Cambridge, John Maynard Keynes, a fost cel care a determinat comunitatea internaţională „să schimbe paradigma” în favoarea unui rol mai mare al guvernelor pe piaţă.

Cu începere din anii ’70, însă, au recucerit aproape tot terenul epigonii săi, Milton Friedman, Robert Lucas şi Eugene Fama, care, de la Chicago, au iniţiat teoriile privind raţionalitatea superioară şi eficienţa pieţelor. Au fost ideile învingătoare ale reaganismului şi ale etapei unipolare a perioadei post-război rece.

Înţelepţii de la Chicago erau de acord cu Keynes privind un punct: importanţa teoriei. Keynes era sigur că şi „oamenii practici, convinşi că sunt scutiţi de orice influenţă intelectuală” erau „de obicei, sclavii vreunui economist defunct”.
Bărbaţii şi puţinele femei care vor fi prezenţi în intervalul 8-11 aprilie pe sălile neogotice ale King’s College au toţi ambiţia de a fi, peste un secol, „economiştii defuncţi” care vor fi făcut sclavi printre „oamenii practici” ai viitorului.

Citeste si:  Scandalul spionajului electronic: Şoc şi test pentru europeni

Conferinţa nu se prezintă însă sub forma unor schimburi de viziuni pe firul tipic keynesian. Vor fi, în opinia ziarului italian, patru zile feroce. Mulţi dintre participanţi se duc să joace acolo o partidă existenţială în numele unor teorii şi viziuni asupra lumii cărora adesea le-au dedicat decenii de viaţă şi speranţe de celebritate, carieră şi bani.

Aspectul cel mai surprinzător este că învingătorii din ultimele 3 sau 4 decenii, cei care au influenţat zeci de guverne, milioane de investitori şi lumea aşa cum a fost ea până recent, se vor afla pentru prima dată în defensivă. Epigonii de la Chicago vor contraataca cu siguranţă, dar unii dintre ei se vor afla sub tirul atacurilor pentru concepţiile lor care au condus la criză.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close