Patrioţi prin lege în Slovacia

Iniţiativele guvernului Slovaciei de a impulsiona orgoliul naţional prin educaţie au indignat minoritatea maghiară care trăieşte în această ţară centro-europeană.

Toţi elevii din Slovacia trebuiau să asculte, la megafoanele instalate în şcoli, imnul naţional în fiecare luni dimineaţa conform unei legi aprobate de Parlament şi menită să dea un nou imbold mândriei naţionale, fapt ce i-a indignat pe elevi şi pe profesori, pe lângă opoziţie, şi mai ales minoritatea maghiară care consideră că dragostea de patrie nu trebuie impusă prin lege, notează ziarul El Pais.

Difuzarea imnului a devenit punctul cel mai controversat al legislaţiei promovate de ultranaţionalistul Partid Naţional Slovac o formaţiune cu accente xenofobe şi aliată guvernului condus de social-democraţii premierului Robert Fico.
În sălile de clasă vor fi de asemenea expuse steagul, textul imnului şi alte simboluri naţionale. Sunt măsuri ce ar putea fi considerate inofensive în multe ţări, dar nu în Slovacia, un stat tânăr (constituit în 1993 după desfiinţarea Cehoslovaciei), unde coexistă 13 minorităţi şi unde patriotismul a fost întotdeauna limitat.

În pofida extraordinarului progres economic din ultimii ani, este a patra ţară care se declară cea mai puţin patriotică dintre cele 33 analizate într-un sondaj realizat în 2006 de Programul Internaţional de Investigaţie Socială (SUA sunt pe primul loc).
Noua lege a complicat mai mult relaţiile guvernului cu minoritatea maghiară (10% din populaţie, de 5,4 milioane de locuitori), care se aflau oricum la nivel minim de când Partidul Naţional Slovac s-a aliat cu centru-l stânga pentru a guverna.

Citeste si:  Biletele pentru o expoziţie Monet la Paris se pot rezerva cu cinci luni înainte de deschidere

„Statul vrea să forţeze oamenii să aibă sentimente patriotice, ceea ce este imposibil, pentru că este un lucru foarte personal”, spune Grigori Meseznikov, preşedintele Institutului pentru Relaţii Publice, într-un interviu telefonic din Bratislava.
„Este vorba fundamental de o lege antimaghiară’. De aceeaşi părere este şi Milan Nic, analist la European Stability Iniciative, un think-tank cu sediu la Berlin. „Suntem o ţară cu multe minorităţi. Ultranaţionaliştii vor să impună această lege făcând apel la teama faţă de criza globală, dar populaţia şi-a dat seama că aceste iniţiative nu aduc decât conflicte’, conchide el.

În spatele acestei spirit antimaghiar al legii stă ideea că ţara se află în plin pericol al revizionismului istoric. Ministerul Învăţământului, al cărui titular este reprezentant al Partidul Naţional Slovac a renunţat la elaborarea unui manual de istorie comună cu Ungaria, fostul imperiu, optând pentru unul axat doar pe Slovacia. Între timp, guvernul a majorat subvenţiile primite de Matica Slovenska, o publicaţie culturală cu puternice accente naţionaliste care a condamnat execuţia, în 1947, a lui Josef Tiso, sacerdotul care a prezidat ţara în perioada nazistă.

Citeste si:  Profetul crizei: intrăm în a doua fază a crizei financiare mondiale

Un alt punct de fricţiune a fost legea lingvistică care îngreunează folosirea maghiarei accentuând obligativitatea limbii oficiale, slovaca, în Administraţie, panourile informative şi în inscripţiile publice. Potrivit celor care contestă noua lege, măsurile amintesc de vremurile comuniste când la megafoan era preamărit Stalin. Şi nu servesc decât la radicalizarea ideilor naţionaliste şi la crearea de conflicte. Pentru susţinători, iniţiativa este benefică unei ţări tinere care are nevoie să-şi câştige propria stimă.

Slovacia a depins mereu de un imperiu sau altul. În cel de-al doilea război mondial s-a declarat independentă, dar a fost considerat un stat marionetă a lui Hitler. Dar când s-a desfiinţat Cehoslovacia doar 20% dintre slovaci au sprijinit independenţa totală de vecinii lor cehi. Majoritatea doreau crearea unei confederaţii sau unui alt tip de asociere.

Când Parlamentul a aprobat legea luna trecută, protestele au început. Elevi, profesori şi părinţi au ieşit în stradă pentru a cere preşedintelui, Ivan Gasparovic, să nu semneze documentul. Presiunea populară a dus la amânarea intrării în vigoare a legii, prevăzută pentru aprilie iar preşedintele a înapoiat-o Parlamentului sub pretextul că şcolile au nevoie de timp să se pregătească.

Citeste si:  Investiţii de 500 milioane de dolari în asanarea lacului Titicaca

Ar putea intra în vigoare din septembrie, eventual cu modificări. Analiştii sunt convinşi că este vorba de o decizie politică înainte de alegerile generale din 12 iunie care, potrivit sondajelor, vor fi câştigate de social¬democraţi. ‘Niciun partid nu vrea să rişte, iar cu această lege doar Partidul Naţional Slovac ar putea câştigat voturi’,conchide Nic.

Minorităţi:
– 13 minorităţi rezidă în Slovacia. Slovacii reprezintă 85,8% din populaţie (5,4 milioane în total); restul sunt unguri (9,7%), romi (1,7%), ruteni/ucraineni (1%) şi alţii (1,8%).
– Ţara s-a înfiinţat ca stat, în 1993, după dizolvarea Cehoslovaciei. Este membră a UE, a zonei euro şi a NATO.
– În pofida progresului economic din ultimii ani, este a patra ţară cea mai puţin patriotică, dintre cele 33 incluse într-un sondaj realizat în 2006 de Programul Internaţional de Investigaţie Socială (cu SUA pe primul loc).

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata