Turismul ungar, de la motor economic la sector în criză

Datele statistice indică faptul că între 2002 şi 2010, în sectorul turistic şi hotelier din Ungaria a avut loc o prăbuşire nemaivăzută până acum. Dezvoltările din acest sector au stagnat, poverile fiscale ale întreprinzătorilor au devenit sufocante iar numărul de oaspeţi şi puterea de plată a acestora au scăzut, scrie ziarul ungar Magyar Hirlap.

Turismul reprezintă pentru un mare număr de ţări, mai ales sărace, o cale de ieşire din sărăcie. Astfel de ţări sunt de pildă cele din nordul Africii, unde chiar şi 40 la sută din PIB-ul anual provine din acest sector.
Nu acelaşi lucru se poate spune despre Ungaria, unde turismul a devenit din motor al economiei o industrie în criză în ultimii opt ani. Acum zece ani, sectorul turistic a pornit în direcţia unei dezvoltări dinamice, mai ales datorită planului Szechenyi şi a altor surse de dezvoltare. În perioada de guvernare 2002-2006, acestea au fost primele măsuri abolite iar statul şi-a retras încet sprijinul de-a lungul anilor.

Actualmente, în Ungaria, circa 400.000 de oameni lucrează în sectorul turistic, acesta fiind responsabil de zece la sută din PIB-ul ţării. Turismul de tratament şi sănătate a fost în perioada guvernului Orban un domeniu prioritar de dezvoltare, în cadrul strategiei naţionale de dezvoltare a turismului.
Acest sector este cunoscut ca atrăgând oaspeţi străini cu bani, prin aceasta asigurând venituri şi muncă unui mare număr de întreprinderi locale. Sprijinul financiar al statului pentru tratamentele balneare nu ţine pasul de ani buni cu cheltuielile, aşa că la cele 87 de instituţii balneare din Ungaria, oaspeţii trebuie să plătească tot mai mult pentru un tratament.

Citeste si:  Maramureş: Festivalul "Drumul lung spre Cimitirul Vesel"

O altă ramură importantă a turismului este cea hotelieră, responsabilă pentru 42 la sută din veniturile turistice. În ultimii 10-12 ani, numărul instituţiilor de primire a turiştilor a crescut de peste 4 ori, la un total de peste 55.000, deşi numărul de turişti a scăzut în medie cu peste 40 la sută pentru fiecare din aceste instituţii. Întreprinzătorii afectaţi se plâng de faptul că în cadrul sectorului nu există comerţ en-gros, aşa încât produsele sunt achiziţionate de firme la preţ de populaţie, fiind astfel în dezavantaj de 20-30 la sută în ce priveşte preţul de achiziţie, comparativ cu alte ţări membre ale UE.

Citeste si:  Castelul din Medieşu Aurit, de la sălile poleite în aur la o ruină abandonată

Această situaţie nu este ameliorată nici de legea impozitelor modificată de anul acesta. |În ţările UE, aproape fără excepţie, preţurile de cazare şi veniturile din industria hotelieră sunt impozitate la un TVA de 5-10 la sută. În Ungaria, în 2004, taxa pe cazare a crescut de la 12 la 15 la sută iar în 2006 la 20 la sută, anul trecut taxa scăzând la 18 la sută, însă chiar şi aşa ea fiind enormă.

Astăzi, industria hotelieră din Ungaria se luptă să supravieţuiască. Pentru a-i ameliora situaţia, Uniunea Hotelieră Ungară a redactat un pachet de recomandări, format din mai multe puncte. Membrii acesteia afirmau astfel că este nevoie de măsuri guvernamentale, printre care scăderea TVA la 10 la sută, restabilirea scutirii de taxă a cecurilor de odihnă, creşterea cadrului de marketing al companiei Magyar Turizmus Zrt (organizaţia naţională ungară de marketing turistic, n.red.) şi restabilirea finanţării de la stat a taxei de cazare.

Citeste si:  Construcţia fabricii Mercedes de la Kecskemét avansează rapid

Abolirea scutirii de taxe duce în cadrul turismului rural, cu venituri şi aşa mici, la creşterea economiei la negru şi scăderea numărului de turişti, se spune. Până anul acesta, serviciile de turism rural erau scutite de taxe până la un venit maxim de 800.000 de forinţi, acum însă circa 7.000 de furnizorii de servicii turistice rurale trebuie să plătească taxe pentru camerele închiriate iar asta în condiţiile în care interesul pentru călătoriile externe a scăzut, acest lucru putând da apă la moară turismului intern.

Restrângerea sistemului bonurilor de masă afectează şi ea 2,5 milioane de angajaţi şi fiecare al treilea restaurant. Măsura reduce cu 142 de miliarde de forinţi veniturile industriei hoteliere şi poate provoca dispariţia a circa 19.000 de locuri de muncă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata