2010, decisiv pentru apropierea de UE a ţărilor Balcanilor de Vest

Anul 2010 poate fi decisiv pentru ţările Balcanilor de Vest în drumul lor de apropiere de Uniunea Europeană dacă se va reuşi imprimarea unui nou impuls în eforturile de depăşire a problemelor care stau în calea intrării lor în familia europeană – indiferenţa şi neglijenţa, subliniază şefii diplomaţiilor italiană şi franceză, Franco Frattini şi Bernard Kouchner, într-un articol comun semnat în paginile cotidianului italian La Repubblica.

Cei doi oficiali arată că au trecut 10 ani de când, la summit-ul de la Zagreb din 2000, Uniunea Europeană a afirmat pentru prima dată fără nicio ambiguitate vocaţia europeană a ţărilor din Balcanii de Vest, iar acum Italia şi Franţa reafirmă susţinerea lor deplină pentru această perspectivă.

„Trebuie dusă la sfârşit munca începută la Summit-ul de la Zagreb. Fiecare dintre ţările Balcanilor de Vest are dreptul de a adera la Europa, însă, bineînţeles, în baza propriilor merite şi în urma unui riguros proces de reforme interne. Vrem să întărim acţiunea noastră comună în această regiune vecină tocmai pentru că suntem convinşi că Europa are nevoie de Balcani, iar Balcanii au nevoie de Europa”, afirmă cei doi miniştri de externe.

În plan concret, Frattini şi Kouchner subliniază că speră ca în termen cât mai scurt cetăţenii Albaniei şi Bosniei-Herţegovina să poată beneficia de liberalizarea regimului de vize pentru spaţiul Schengen.

„Cerinţele tehnice trebuie respectate, dar trebuie să evităm să se înrădăcineze convingerea că musulmanii din Balcani sunt discriminaţi şi sunt împiedicaţi să beneficieze de acelaşi regim de care se bucură, în mod corect, sârbii şi muntenegrenii de la sfârşitul anului trecut.

Libertatea de circulaţie în UE este fundamentală pentru ca popoarele Balcanilor de Vest să se simtă membri deplini ai familiei europene”, menţionează cei doi oficiali.

Ei adaugă că trebuie făcute progrese şi în negocierile de aderare, iar după încheierea în curând a celor cu Croaţia trebuie examinate cu promptitudine şi cererile celorlalte ţări din zonă.

Pe de altă parte, Frattini şi Kouchner semnalează că eforturi pe măsură trebuie făcute şi din partea acestor ţări. „Balcanii de Vest trebuie să întoarcă pagina: de la un trecut dureros spre viitorul lor european. Ne gândim în particular la Serbia şi Kosovo, care au acelaşi drept de a intra în UE, dar care trebuie încă să definească bazele convieţuirii lor paşnice. Aceasta este o necesitate care nu poate fi eludată: cine nu adoptă practicile de bună vecinătate nu poate să aparţină Uniunii Europene, iar Italia şi Franţa împărtăşesc pe deplin această abordare”, subliniază şefii diplomaţiilor de la Roma şi Paris.

Ei menţionează şi Bosnia-Herzegovina ca un alt exemplu în care trebuie depăşit trecutul, adăugând că alegerile care vor avea loc în toamnă în această ţară trebuie să se centreze pe dezbaterea privind destinul european al ţării, iar comunităţile etnice trebuie să depună împreună eforturi majore şi să depăşească diferendele dintre ele, în condiţiile în care trebuie făcute reforme dificile pentru a se depăşi definitiv statutul de protectorat al ţării şi a se trece la un stat pe deplin suveran, independent, care poate deveni membru UE.

Cei doi mai menţionează că şi din partea UE şi a statelor membre există deschidere în favoarea integrării europene a ţărilor Balcanilor de Vest, lucru dovedit de politica dusă de ultimele preşedinţii rotative ale UE, cea spaniolă şi suedeză. Ei amintesc şi că, la iniţiativa italiană şi a preşedinţiei spaniole, în iunie la Sarajevo se va ţine o reuniune ministerială extinsă la care vor participa statele membre UE şi cele ale acestei regiuni.

„Balcanii sunt în inima Europei. Destinul lor este european, nimeni nu pune la îndoială aceasta. Responsabilitatea noastră comună este să transformăm în realitate această convingere”, concluzionează cei doi oficiali.

Ministrul Frattini întreprinde în perioada 12-13 aprilie o vizită oficială la Tirana şi Sarajevo, destinaţii vizitate la începutul lunii martie şi de omologul său francez. Frattini a arătat la Tirana că Italia este cel mai „tenace susţinător” al aderării europene a ţărilor din Balcanii de Vest, el exprimându-şi speranţa că până în toamnă UE va liberaliza regimul de vize pentru albanezi şi bosniaci, încurajând totodată forţele politice să depăşească problemele politice interne şi să depună eforturi majore pentru progresarea pe calea reformelor necesare aderării.

În prezent, numai Croaţia şi Republica Macedonia deţin statutul oficial de ţări candidate pentru aderarea la UE, iar Italia şi-a afirmat susţinerea pentru ca măcar Albania, Serbia şi Muntenegru să obţină acest statut până la sfârşitul acestui an.

Loading...
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.