În aprilie se împlineşte un an de la ultima extindere a Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), când la Alianţă au aderat Croaţia şi Albania. Într-un interviu acordat cotidianului rus Izvestia, şeful departamentului pentru relaţiile cu NATO din cadrul Ministerului de Externe al Croaţiei, Marko Horvat, dezvăluie ce i-a oferit ţării sale statutul de membru în Alianţă şi dacă acest statut a afectat relaţiile cu Rusia.
În opinia lui Horvat, aderarea Croaţiei la NATO a avut drept urmare întărirea poziţiei acestei ţări pe scena internaţională. ‘Acum, interesele politice ale Croaţiei beneficiază de mai mult respect din partea ţărilor terţe. Croaţia a devenit o ţară mai sigură. În pofida crizei, situaţia economică a ţării s-a îmbunătăţit, deoarece participarea la Alianţă a determinat un aflux de capitaluri străine’, afirmă oficialul croat.
Întrebat de Izvestia ‘de unde pleacă astăzi ameninţările la adresa Croaţiei’, Horvat subliniază că principalele ameninţări sunt cele netradiţionale, între care terorismul.
‘Desigur, nu ne aşteptăm la un atac din partea vreunei ţări din regiune, însă un pericol ar putea fi considerat, de exemplu, problema asigurării securităţii într-un stat vecin, care ar putea duce la un aflux de imigranţi sau la amplificarea atitudinilor radicale’, atenţionează interlocutorul cotidianului rus, asigurând că Zagrebul este interesat în stabilitatea întregii regiuni.
În ceea ce priveşte relaţiile cu Rusia, Marko Horvat consideră că aderarea Croaţiei la Alianţă nu a dat naştere la probleme sau divergenţe. ‘Rusia înţelege cauzele care au determinat Croaţia să adere la NATO, iar Zagrebul continuă să rămână un partener constructiv al Moscovei’, declară Horvat.
Chiar înainte de aderarea Croaţiei la NATO, Zagrebul achiziţionase mai multe elicoptere ruseşti Mi-171. Marko Horvat asigură că statul croat va putea achiziţiona în continuare tehnică militară din Rusia, în pofida faptului că este membru al NATO.
‘Tehnica militară rusă este apreciată în NATO. Elicopterele ruseşti se bucură de mare popularitate şi participă la operaţiuni militare în Kosovo şi Afganistan’, declară Horvat, care nu vede niciun motiv pentru ca achiziţionarea de arme ruseşti de către Croaţia să fie sistată.
‘Pentru noi important nu este producătorul, ci modul în care această tehnică corespunde anumitor criterii şi standarde’, afirmă oficialul croat, exprimându-şi convingerea că şi producătorii ruşi de tehnică militară sunt interesaţi de piaţa occidentală, o parte din această tehnică fiind produsă potrivit standardelor NATO.