Herta Muller: UE este ‘naivă’ în ce priveşte puterea spionilor foşti comunişti

12

Uniunea Europeană a acordat o mică importanţă modului în care ţările foste comuniste tratează moştenirea totalitarismului, iar foşti ofiţeri ai poliţiei secrete încă ocupă poziţii puternice, apreciază laureata Premiului Nobel pentru Literatură 2009, germana de origine română Herta Muller, comentează miercuri, 14 aprilie, EUObserver.

Muller şi-a concentrat cele mai multe romane şi eseuri pe viaţa în timpul dictaturii, aflată într-o permanentă teamă şi intimidare din partea poliţiei secrete din România – Securitatea. Deportarea şi lagărele de muncă din Uniunea Sovietică, cunoscute de înşişi părinţii ei, sunt descrise în cel mai recent roman al său, Atemschaukel (Tot ce am port cu mine), pentru care a câştigat Premiul Nobel anul trecut.

Aflată în Bruxelles pentru a-şi promova lucrarea, Herta Muller s-a concentrat totuşi pe prezent, exprimându-şi nemulţumirea legată de lipsa de plăcere a UE faţă de modul noilor state membre de a trata chestiunea trecutului lor comunist, scrie sursa citată.

Citeste si:  Covid împinge Noua Zeelandă în cea mai gravă recesiune din ultimii ani

„Cred că UE a acţionat destul de naiv când a luat aceste ţări aşa repede şi nu a putut să prevadă cu ce bariere complicate şi obstrucţii se vor confrunta ele”, a spus scriitoarea, într-o conferinţă de presă organizată la casa de literatură Passa Porta din Bruxeles.

„Ştiu că în România, mulţi oameni care au lucrat pentru Securitate sunt acum în poziţii înalte şi asta nu are practic nicio consecinţă. Nu este important pentru societate”, a spus Muller.

„Aceşti oameni au obţinut atât de multă influenţă încât au reuşit aproape să recreeze vechea lor reţea a puterii, în care toţi se ştiu şi se servesc reciproc. Aceasta este a doua viaţă a dictaturii. În diferite circumstanţe, organizată în alt fel. Şi fără ideologie. Fără socialism’, explică Herta Muller.

Un exemplu este modul în care mica lustraţie – termen utilizat pentru a face referire la politicile guvernamentale ce limitează participarea foştilor comunişti la poziţiile politice – a acţionat în România în cazul lui Radu Tinu, un fost şef al Securităţii care a fost responsabil pentru montarea de microfoane în apartamentul scriitoarei.

Citeste si:  Rusia cere ajutor de la UE pentru a putea evita criza gazului în Ucraina

Potrivit sursei citate, Tinu – şeful filialei româneşti a unei companii de asigurări austriece – a spus anul trecut că laureata Premiului Nobel suferea de o boală mentală şi că îşi exagera meritele şi a susţinut în glumă că Securitatea merita acest premiu.

„Asta m-a iritat foarte tare. Nu faptul că el există, dar că deţine acest post, că cea mai mare companie de asigurări din Austria – Staedtische Versicherung – angajează astfel de oameni. Şi că cineva ca el are, în România, aşa o poziţie încât se poate exprima în toate ziarele. Acest lucru nu ar fi fost posibil în Germania„, a afirmat Herta Muller.

Citeste si:  UE suspendă măsurile de sprijin pentru legumicultori din cauza numărului mari de solicitări venite din Polonia

Deşi personal nu simte ‘nimic special’ pentru că este câştigătoarea Nobelului, scriitoarea de 57 de ani a spus că există un oarecare impact pozitiv în sensul că astfel „subiectul dictaturii a fost adus în atenţia’ publică. „Poate că ceea ce spun este ascultat de mai mulţi oameni şi perceput diferit. Iată pentru ce încerc să folosesc acest premiu’, a mai spus scriitoarea germană de origine română.

Întrebată dacă a simţit vreo presiune privind viitorul său în literatură, doamna Muller a spus: „Presiunea era în timpul dictaturii, când casa mi-a fost percheziţionată, când am fost interogată.

Dacă sunt mulţumită de ceva legat de viaţa mea, atunci nu sunt cărţile mele, ci faptul că am reuşit să-mi păstrez integritatea în timpul dictaturii din România. Acesta este cel mai important lucru. Pentru mine, scrisul este o meserie ca oricare alta’.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata