Elena Udrea: turiştii care vin în România cu idei preconcepute pleacă încântaţi

Ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului, Elena Udrea, afirmă într-un interviu acordat joi, 15 aprilie, că imaginea României în afară este mult mai proastă decât ce se întâmplă în ţară, iar turiştii care vin la noi cu idei preconcepute pleacă încântaţi şi cu o părere total schimbată.

Ea opinează de asemenea că diferenţele de standard de viaţă dintre rural şi urban se vor nivela în 7-10 ani.

– Doamna ministru, ce staţiuni noi se vor construi începând cu acest an şi cum a rămas proiectul de la ‘Peştera’, acolo fiind necesar un aviz de mediu?

– Avizul de mediu de la Peştera a rămas să îl obţină Consiliul Judeţean Dâmboviţa, noi suntem partenerii lor şi îi susţinem în dezvoltarea turistică pe care vor să o facă în platoul Bucegi. Acolo se va dezvolta o foarte mare zonă de turism montan, nu ştim acum în ce etapă sunt dar ei ne comunică. Suntem în legătură cu ei şi ne vor comunica în momentul când sunt gata.

Chiar dacă este acolo parc naţional sunt permise dezvoltări, în anumite condiţii şi sunt convinsă că vor fi îndeplinite aceste condiţii pentru a fi în regulă. Noi am alocat bani pentru reabilitarea drumurilor, reabilitarea cabanelor şi a bazelor salvamont de pe tot traseul, chiar încă de anul trecut.

Anul acesta au început ei lucrările şi sperăm să facem cât mai mult din infrastructura de drumuri, de agrement, urmând, desigur, să atragem investitori. I-am dus la Târgul de investiţii de la Cannes pe cei de la CJ Dâmboviţa, unde au discutat cu foarte mulţi potenţiali investitori. Să sperăm că vom găsi finanţarea, pentru că este un proiect cu foarte mulţi bani şi numai noi nu îl putem sprijini.

Alte staţiuni noi, avem la Petroşani, în Parâng, chiar şi la Voineasa-Vidra, chiar dacă Vidra nu este o staţiune nouă, era închisă, o construim acum şi o pregătim să îi dăm drumul ca o mare staţiune de munte. Mai avem obligaţii pe Valea Prahovei unde trebuie să pregătim Festivalul Olimpic al Tineretului European.

Citeste si:  Insistenţa Elenei Udrea pentru finanţarea Galei Bute crease nemulţumiri în rândul funcţionarilor MDRT

Acolo facem investiţii în toate staţiunile din zonă, pentru că e nevoie de toată infrastructura aceea de competiţie, pârtii de schi, biatlon, sărituri, trambuline, patinoare. Un alt capitol nou se referă la pârtiile de schi din Bucovina. Acolo unde tradiţional se ştie că turismul este dedicat traseelor culturale, religioase, mănăstirile monumente UNESCO, am dezvoltat la Suceviţa, Moldoviţa, Gura Humorului, Vatra Dornei pârtii de schi pentru a completa oferta turistică pe care Bucovina o face românilor şi nu numai.

– În domeniul turismului balnear aveţi în vedere parteneriate public-privat?

– Categoric. Statul nu poate, nu are resurse financiare să investească atât cât este nevoie în infrastructură, încercăm să atragem parteneri privaţi. Peste tot în lume am mers şi am vorbit despre oferta pe care România o face investitorilor de a intra în parteneriat, de a le oferi şansa de a investi într-un turism care, practic, se află în momentul lui de renaştere, într-o ţară cu un aşa potenţial turistic.

România este o necunoscută şi studiul pe care l-au făcut cei care lucrează la brandul turistic a arătat faptul că imaginea României în afară este mult mai proastă decât ce se întâmplă în ţară, iar turiştii care vin la noi cu idei preconcepute pleacă încântaţi şi cu o părere total schimbată. Asta înseamnă că este nevoie de promovare a României, este nevoie să schimbăm percepţia asupra ţării noastre.

Am avut anul trecut o campanie extraordinar de bine primită – cinci luni pe Eurosport şi CNN, cu Nadia Comăneci, Gheorghe Hagi şi Ilie Năstase. Vom continua această campanie, sigur nu este numai atributul nostru, are o contribuţie aici şi Ministerul de Externe, dar este esenţial să îţi faci cunoscută ţara, să trezeşti curiozitatea despre România şi să schimbi opinia că este o ţară periculoasă.

– Ce ne puteţi spune despre proiectele eligibile ale administraţiei locale, dar care nu îşi permit partea de cofinanţare?

Citeste si:  Alegeri locale 2016 - cadrul legal

– Autoritatea publică locală poate accesa împrumuturi garantate de către guvern. Guvernul României garantează în proporţie de 80% împrumuturile autorităţilor publice locale pentru partea de cofinanţare. Acestea pot accesa credite pe care le garantează statul, pentru a putea să-şi cofinanţeze proiectele.

-Aveţi o centralizare la nivel naţional privind numărul de case necesare pentru specialiştii din mediul rural?

– Suntem la aproape 10.000 de case ajunse la noi. Ele se centralizează la prefecturi şi apoi vin la noi. Probabil că sunt mult mai multe, în total noi am apreciat că vom face vreo 25.000 de case. În acest an vom primi solicitări pentru toate casele necesare, noi într-o lună vom demara procedurile de achiziţii, pe care încercăm să le facem cât mai uşoare, tocmai pentru a lucra şi a nu ne bloca în proceduri.

– Cam în cât timp prognozaţi că diferenţele de standard de viaţă dintre rural şi urban se vor nivela, un impediment de altfel pentru stabilirea specialiştilor la ţară?

– ‘Renaşterea satului românesc’ este un proiect mult mai amplu. ‘Zece case pentru specialişti’ este doar o componentă a proiectului. Cealaltă componentă se referă la latura economică şi socială a acestuia, la infrastructură, apă curentă, canalizare, drumuri în mediul rural. De asemenea, este nevoie de servicii publice de calitate. Aceste lucruri se întâmplă în timp, important este că pentru prima dată un guvern al României manifestă preocupare faţă de satul românesc, în mod real.

Două componente economice se desfăşoară în mediul rural: agricultura şi turismul. Proiectul ‘Renaşterea satului românesc’ este primul pas. Când cred eu că vor dispărea aceste diferenţe? Între 7 şi 10 ani.

-Ce ne puteţi spune despre proiectul ANL la nivel naţional în acest an?

-Noi am ales să vindem locuinţele ANL care deja sunt date în folosinţă. Am semnat săptămâna trecută ordinul prin care am stabilit preţurile. Începând de săptămâna viitoare acestea pot fi vândute, am apreciat că vom vinde în jur de 22 .000 de apartamente în urma cărora vom încasa 500 milioane de euro.

Citeste si:  Ce s-ar întâmpla dacă perturbarea traficului aerian va dura săptămâni sau luni?

Noi mai avem 150 milioane de euro, iar în următorii trei ani sperăm să avem bani din vânzări, din credite bugetare, şi să putem construi alte 100.000 de locuinţe, aici intră şi cele din mediul rural care sunt construite tot prin ANL. În cazul locuinţelor pentru tineri încercăm să atragem şi parteneriate.

– Lupta acerbă pentru a deveni primarul unei localităţi are cumva la bază şi faptul că sunt în joc fonduri europene? Cei care finanţează campanii electorale, solicită ulterior primarilor să nu fie uitaţi?

– În cazul banilor care vin de la Uniunea Europeană este extraordinar de greu, din cauza supravegherii permanente din partea Comisiei Europene, din cauza procedurilor extrem de minuţioase, sunt foarte multe filtre şi, repet, este foarte greu să nu aloci corect aceste fonduri.

– Sunt discuţii în ultimul timp în cadrul PDL despre votul pe listă şi cel uninominal, cum au existat înainte de congrese şi la PNL şi PSD. Care sunt diferenţele la PDL raportate la cele două partide?

– La PNL, votul pe listă a asigurat mai multe şanse candidatului care era deja în funcţie, pentru că contracandidatul voia vot uninominal. La PSD a fost o bătălie între grupuri din partid în care a câştigat ‘gruparea împotriva lui Geoană’ care s-a raliat lui Victor Ponta. Mi s-a părut mai democratic la PSD decât la PNL.

În ceea ce priveşte PDL, sper să nu întrerupem tradiţia democratică a partidului nostru, nu avem nici un interes să facem alegerile altfel decât în stilul care ne-a caracterizat. Am votat cu toţii statutul, suntem un partid la putere care nu are probleme interne. Şi eu mi-am exprimat opinia despre votul uninominal, dar atât timp cât toţi au optat pentru ‘votul pe listă’, nu există nicio justificare pentru alte opinii acum.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata