Diagnosticul precoce în cancer este foarte important

5

Diagnosticul precoce este foarte important în cancere, a declarat dr. Florin Şelaru, profesor asociat, cercetător în domeniul diagnosticului şi terapiei personalizate a cancerului la Universitatea ”Johns Hopkins” din SUA, specialist gastroenterolog, cu prilejul Zilelor dedicate academicianului Nicolae Cajal.

Potrivit specialistului, din păcate există şi forme de cancer digestiv la care diagnosticul precoce nu se poate stabili pentru că, pur şi simplu, aceste cancere nu se manifestă şi nu creează simptome până relativ târziu. „De exemplu, unul dintre cancerele pe care le studiez este cancerul de căi biliare.

De asemenea, studiez cancerul de ficat şi ambele au nişte leziuni premergătoare care de obicei sunt legate de inflamaţie în zona respectivă, în zona ficatului, inflamaţie care poate să fie cauzată şi de hepatită, de exemplu, în acea zonă şi noi ştim că aceşti pacienţi au un risc crescut de cancer, dar din păcate nu există metode foarte bune prin care noi să-i identificăm pe cei care vor face cancer”, a spus dr. Florin Şelaru.

El a adăugat că se ocupă de colectarea de specimene biologice de la aceşti pacienţi – de exemplu bilă – şi este de părere că ar trebui să se găsească compuşi în bilă care să facă diferenţa între pacienţii care au cancer incipient şi care nu au cancer. Lucrul acesta se află în faze preliminare şi speră să continue cu acest proiect.

Citeste si:  Gazele care s-au descoperit în Marea Neagră se vor epuiza în cel mult 20 de ani

”O altă categorie de cercetări se referă la felul în care ele cresc şi diseminează şi aici este un domeniu destul de greu de cercetare fundamentală, de fapt”, a subliniat medicul. Referindu-se la ajutorul pe care-l oferă genomica în depistarea eventualelor predispoziţii pentru cancere, dr. Florin Şelaru spune că lucrurile sunt mai complicate.

„Acele gene importante, mari, cu o puternică predispoziţie pentru cancer, au fost probabil identificate într-o măsură mare şi acum vorbim de nişte modificări la nivel genetic, care acordă un risc de cancer, dar problema care a apărut şi pe care am înţeles-o eu relativ recent a fost, de exemplu, că în cazul cancerului de ficat sunt foarte multe subtipuri.

Citeste si:  Drama medicilor şi a pacienţilor sau ce nu înţelege Traian Băsescu

Este incorect din punct de vedere ştiinţific să le bagi pe toate în aceeaşi categorie, lucru pe care nu l-am ştiut. Noi credeam că un cancer de ficat este cancer de ficat, cancerul de sân este de sân şi făceam diferenţele acestea, oarecum grosiere, dar în realitate, în interiorul aceluiaşi tip de cancer, chiar sunt diferenţe din punct de vedere genetic.

Asta era o problemă foarte mare, atât de diagnostic, cât şi de tratament”, a explicat doctorul Şelaru. El s-a referit la faptul că în prezent specialiştii studiază cu foarte mare atenţie codul genetic, ADN-ul, în primul rând. Acest lucru poate să dea rezultate, dar este foarte scump. Cancerul este o boală foarte neomogenă, a subliniat dr. Florin Şelaru.

„Se acumulează tot felul de anomalii dar, până relativ recent, noi am crezut că există aceleaşi anomalii la un număr mare de cancere. Se dovedeşte că, probabil, există anomalii cheie, dar există şi altele, foarte multe de altfel, care apar odată cu acele anomalii cheie. Anomaliile cheie însă sunt cele care fac ca acest cancer să apară. Linia pe care noi încercăm să mergem este o personalizare a diagnosticului şi, sperăm noi, şi o personalizare a tratamentului pentru cancer.

Citeste si:  Metodă inovatoare: Depistarea celulelor canceroase încă din primele stadii - pe baza analizelor de sânge

Scenariul care este de dorit în toată lumea şi care se cere şi la nivel internaţional să se facă este ca aceste analize genetice fundamentale să fie efectuate în momentul în care pacientul se prezintă la medic cu cancer.
Noi ştim că este cancer, nu este atât de greu să ne dăm seama, dar odată ce l-am văzut prima oară, în mod teoretic momentan, am putea să descifrăm şi să ne uităm la acest cod genetic şi, în funcţie de experienţa noastră în cercetare, să clasificăm acest bolnav într-o anumită sub-sub-sub-subcategorie şi nu în marea grupare a celor care au, să zicem, cancer de ficat” a detaliat dr. Şelaru.

El subliniat că sunt numai 10 ani de când s-a făcut primul genom, care „nu a fost complet, a fost un draft” şi a adăugat că în continuare costurile pentru cercetare sunt sunt foarte mari.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata