Misiunea comună de evaluare a FMI, BM şi CE soseşte marţi (27 aprilie 2010) la Bucureşti

Misiunea comună a Fondului Monetar Internaţional (FMI), Băncii Mondiale (BM) şi Comisiei Europene (CE) soseşte marţi la Bucureşti, unde va rămâne până pe 7 mai.

Actuala misiune a FMI, condusă de Jeffrey Franks, are o particularitate, în sensul că nu este ‘numai cea de-a patra misiune de evaluare a modului modului în care România şi-a respectat programul din Acordul Stand-By, dar va avea şi obiectivul de a încheia o consultare în conformitate cu Articolul IV din Statutul FMI, ceea ce va determina discutarea unor politici pe termen mediu”, a precizat Tonny Lybek, şeful Biroului FMI pentru România şi Bulgaria.

Misiunea FMI va pregăti cel de-al patrulea raport asupra programului economic al României, care va fi discutat de Board-ul Fondului în cea de-a doua parte a lunii iunie. Dacă raportul va fi aprobat, România va primi cea de-a cincea tranşă, în valoare de 768 de milioane DST (0,85 miliarde de euro) din cadrul împrumutului acordat de FMI.

Conform reglementărilor în vigoare la FMI, un împrumut aprobat de Board este transferat ţării beneficiare în 48 de ore. Misiunea va avea întâlniri cu oficiali guvernamentali, „din rândul cărora nu vor lipsi cei de la preşedinţie, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Economiei, cu siguranţă cei de la Ministerul Transporturilor şi de la Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale şi Banca Naţională”, a precizat şeful Biroului FMI de la Bucureşti, Tonny Lybek.

„Vom încerca, aşa cum facem întotdeauna, să discutăm cu reprezentanţii sindicatelor şi ai asociaţiilor oamenilor de afaceri, precum şi cu conducătorii băncilor comerciale”, a adăugat acesta. În ceea ce priveşte consultările în conformitate cu Articolul IV, acestea au loc anual cu toate ţările membre, indiferent dacă acestea au sau nu un anumit program în derulare cu Fondul.

„Consultările pot fi programate şi la intervale mai lungi sau mai scurte, dar ele au ca obiectiv discutarea unor politici economice cu autorităţile respectivului stat membru, ceea ce le face să fie axate mai mult pe termen mediu, spre deosebire de misiunile obişnuite de evaluare, care se axează în special pe performanţă în cadrul programului convenit cu Fondul”, a explicat Tonny Lybek.

Potrivit acestuia, se va discuta despre deficitul bugetar, dar „trebuie înţeles că aceasta nu este o solicitare a FMI, ci a programului economic al României”. „Trebuie să abordăm aspectele fiscale, pentru că România a avut unele dezechilibre fiscale încă dinainte de izbucnirea crizei, când deficitul era deja cu mult peste limita de trei la sută stabilită de Uniunea Europeană. Trebuie, aşadar, să analizăm aceste deficite”, a spus şeful Biroului FMI de la Bucureşti.

Citeste si:  Companiile din UE au investit 162,4 miliarde de euro în cercetare şi dezvoltare, în 2013

Acesta a subliniat, însă, că „România a luat măsuri privind aceste deficite, care vor fi abordate în discuţiile cu autorităţile române”. Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI, fost ministru de finanţe, a declarat că actuala vizită la Bucureşti are loc în contextul în care FMI a revizuit în scădere, de la 1,3 la 0,8 la sută, prognoza creşterii PIB, ceea ce va crea presiuni asupra încasărilor bugetare şi va duce la abordarea unei alte posibile teme în discuţiile din capitala României:

„În discuţiile care vor avea loc la Bucureşti ar putea fi examinată posibilitatea unei creşteri uşoare a deficitului, în situaţia macroeconomică existentă. În acelaşi timp, accelerarea reformelor în domeniul cheltuielilor publice este foarte importantă în trimestrele şi în anii care urmează. În cadrul discuţiilor de la Bucureşti, va fi analizat exact modul în care economia românească va răspunde la aceste cerinţe şi va respecta modul în care evoluează acum Europa’.

Mihai Tănăsescu este de părere că politicile economice discutate vor fi adaptate în aşa fel încât România să înregistreze o descreştere realistă a deficitului bugetar şi o accelerare a reformelor în domeniul cheltuielilor publice, în sensul creării unui spaţiu fiscal mai mare pentru cheltuielile cu investiţiile.
„Avem nevoie de cheltuieli de investiţii şi să atragem mai mult fonduri europene. Accelerarea reformelor poate genera banii necesari pentru ca economia să poată fi ajutată prin intermediul investiţiilor publice”, a afirmat reprezentantul FMI.

FMI a stabilit, în negocierile cu autorităţile române, că ponderea în PIB a cheltuielilor cu pensiile şi salariile trebui să scadă de la 9 la 7 la sută. Mihai Tănăsescu a subliniat că această adaptare „este un proces complex, dar care trebuie privit prin perspectiva faptului că la sfârşitul anului 2004 şi începutul lui 2005 salariile reprezentau doar 4,5 la sută din PIB”.

În patru ani, ponderea lor s-a dublat în defavoarea cheltuielilor pentru investiţii. Noi am crescut economic încurajând un model bazat pe consum finanţat din exterior şi din cheltuieli publice care au adâncit deficitul fiscal intern. Acum, trebuie să fie inversat acest trend, trebuie făcută corecţia necesară în sensul de a cheltui mai mult pentru investiţii şi infrastructură, de care avem nevoie, şi de a diminua în mod suportabil cheltuielile curente’, a afirmat reprezentantul României la FMI.

În opinia lui Mihai Tănăsescu, ‘diminuarea ponderii salariilor în PIB este necesară şi suportabilă, mai ales că trebuie făcută într-un interval de cinci ani de zile’. Acordul Stand-By cu FMI a fost încheiat de România în 4 mai 2009 şi el prevede că împrumutul, în valoare de 12,9 miliarde de euro, este acordat în opt tranşe, pe o perioadă de 24 de luni.

Citeste si:  Zgonea: Zona de producţie autohtonă este viitorul economiei româneşti

Până în prezent, România a primit aproximativ 9,3 miliarde de euro de la FMI. Sosirea la Bucureşti a delegaţiei BM are loc în contextul în care instituţia mondială va căpăta rolul unui consultant al Guvernului român, inclusiv pentru accesarea fondurilor structurale. ‘Recomandările noastre vor fi unele tehnice, dar suntem perfect conştienţi că unele dintre ele vor fi dificil de aplicat, din punct de vedere politic.

Ne aflăm în faţa unor luni în care Guvernul va trebui să abordeze o serie de probleme dificile’, a spus şeful Biroului de la Bucureşti al BM, Francois Rantrua, care a precizat: ‘Trebuie să vedem cât de departe suntem de nivelul de convergenţă în transporturi, agricultură, dezvoltare rurală, reforma administraţiei, protecţia mediului şi aşa mai departe. Trebuie să ştim unde e nevoie mai mare de fonduri. Şi aici vorbim de fonduri ale BM şi ale membrilor săi, între care şi România.

Ne-am gândit, împreună cu UE şi guvernul României, la o nouă modalitate – şi anume de a oferi expertiză pentru ca România să intre în posesia fondurilor structurale, dacă respectiva operaţiune este profitabilă”. Potrivit lui Rantrua, această operaţiune poate fi chiar mai profitabilă pentru România decât finanţarea obişnuită de la BM. „Repet: dacă găsiţi asistenţă în condiţii mai bune la alţi consultanţi, apelaţi la ei.

Dacă nu, suntem imediat gata să vă ajutăm. În orice caz, nu facem nimic pentru a sărăci România, ci dimpotrivă’, a precizat Francois Rantrua. BM a acordat sprijin semnificativ României în contextul crizei financiare, ca parte din pachetul de sprijin oferit de FMI, UE şi Bancă. Primul Împrumut pentru Politici de Dezvoltare (300 milioane de euro) dintr-o serie de trei împrumuturi totalizând un miliard de euro a fost eliberat la data de 20 octombrie 2009.

Împrumuturile pentru Politici de Dezvoltare (DPL) sunt dedicate managementului finanţelor publice, precum şi sectoarelor social şi financiar. Agenda de reforme a DPL sprijină măsurile pentru politici şi reforme structurale dedicate realizării sustenabilităţii fiscale în România şi sprijinirii procesului de recuperare. Această agendă completează îndeaproape programele care sunt sprijinite de către FMI şi UE.

După cum a spus Francois Rantrua, cel de-al doilea împrumut pentru România, în valoare de aproximativ 300 de milioane de euro, ar putea fi supus spre aprobare Board-ului BM în luna iulie. Cel de-al treilea împrumut ar putea fi eliberat anul acesta sau la începutul lui 2011, în funcţie de ritmul în care sunt aprobate legile reformei în România.

Citeste si:  Încă un faliment imobiliar de răsunet la Iaşi

‘Parlamentul este în sesiune până în iunie. Dacă reformele vor fi adoptate mai rapid, poate că vom plăti în 2010 sumele prevăzute de ambele acorduri. Dacă nu, cel de-al treilea ar putea fi pus la dispoziţia României la începutul lui 2011’, a declarat Peter Harrold, directorul BM pentru Europa Centrală şi Ţările Baltice.
‘Noi avem banii şi ei sunt alocaţi guvernului român. Guvernul ne-a spus ce intenţii are şi noi credem că sunt intenţii foarte bune. Şi colegii mei îmi spun că nu am motive de îngrijorare.

Deci, de îndată ce legislaţia este adoptată, transferurile prevăzute în acorduri vor fi făcute. Rolul nostru nu a fost niciodată unul în special financiar. FMI-ul a fost mandatat să dea 750 de miliarde în total, iar BM nu a dat 750 de miliarde de când există. Scopul nostru este să ajutăm guvernul să elaboreze un set de reforme pe termen mediu’, a mai precizat Peter Harrold.

Pachetul de sprijin acordat României de finanţatorii internaţionali are o valoare totală de 20 de miliarde de euro. Uniunea Europeană a acordat României un împrumut de 5 miliarde de euro, din care 2,5 miliarde de euro au fost deja viraţi României, cel mai recent transfer având loc în 11 martie 2010. „Sunt bucuros să anunţ că România s-a conformat condiţiilor pentru virarea celei de-a doua tranşe de la UE.

Asistenţa financiară de la UE, FMI şi alte instituţii financiare internaţionale a ajutat România să depăşească cea mai gravă criză economică şi financiară. Progresul făcut către consolidarea fiscală trebuie să fie însoţit de reforme ale politicii structurale, printre care adoptarea şi implementarea legii privind responsabilitatea fiscală şi legislaţia revizuită privind pensiile”, a spus comisarul european pentru afaceri economice şi monetare, Olli Rehn.

UE se aşteaptă acum ca România să implementeze reformele necesare pentru îndeplinirea condiţiilor pentru virarea tranşelor viitoare, printre care adoptarea şi implementarea legii privind responsabilitatea fiscală, legislaţia revizuită privind pensiile şi continuarea legislaţiei cu privire la legea salarizării unitare adoptate în octombrie 2009.
Toate aceste acţiuni sunt necesare pentru a consolida perspectivele pe termen mediu pentru crearea de locuri de muncă şi creştere, permiţând soluţionarea dezechilibrelor care au agravat efectele crizei şi permiţând economiei României să recupereze decalajul faţă de principalul curent european.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata