PD-L încearcă să convingă UDMR să accepte pragul parlamentar de 10%

Partidul Democrat Liberal încearcă să convingă UDMR să accepte pragul parlamentar de 10 la sută, promiţând mandate parlamentare asigurate de stat pentru maghiari, în timp ce UDMR contracarează cu propunerea abolirii caracterului de stat naţional al României, comentează în ediţia de luni (26 aprilie 2010) ziarul ungar Nepszabadsag.

Preşedintele şi premierul României, Traian Băsescu şi Emil Boc, s-au decis să concretizeze rezultatul referendumului din noiembrie anul trecut. Cei doi înalţi oficiali români şi-au unit eforturile în direcţia realizării acestei modificări şi anume transformarea parlamentului bicameral al României într-unul unicameral, cu cel mult 300 de deputaţi.

Numărul deputaţilor şi senatorilor este actualmente de 470, din care 333 de deputaţi şi 170 de senatori. Referendumul pentru reducerea parlamentului, iniţiat anul trecut de Băsescu, precum şi concretizarea iniţiativei de modificare a constituţiei, care decurge din acesta, s-ar solda în practică cu eliminarea a 170 de locuri de deputat şi senator, ceea ce ar însemna o economie importantă pentru bugetul statului.

Însă tabăra lui Băsescu vrea mai mult şi anume ca prin concretizarea rezultatelor referendumului să sporească totodată puterea preşedintelui, iar intrarea în parlament să fie posibilă doar pentru marile partide. Această intenţie a fost oglindită şi de o declaraţie a preşedintelui conform căreia la următoarele alegeri pragul de intrare în parlament ar trebui să fie de 10 la sută.

Acest lucru ar însemna însă ca maghiarimea din România, care formează circa şapte la sută din populaţie, să rămână fără reprezentare parlamentară. Unul din vicepreşedinţii PDL, Ioan Oltean, a încercat să calmeze polemicile izbucnite imediat, declarând că UDMR ar putea fi atras să voteze pentru modificarea constituţională în cazul în care maghiarilor li s-ar asigura locuri permanente în legislativ, conform cu proporţia deţinută.
Declaraţia nu a făcut decât să adauge paie pe foc, iar mai mulţi politicieni importanţi ai PDL au fost nevoiţi să găsească public scuze, afirmând că Oltean a formulat doar o părere proprie, care nu reflectă punctul de vedere al partidului.

Guvernul condus de Emil Boc a elaborat proiectul legii de modificare a Constituţiei, iar parlamentul a înfiinţat comisia de discutare a proiectului. În proiect, la propunerea UDMR, a fost deja inclusă prevederea conform căreia autorităţile trebuie să se consulte cu organizaţiile minorităţilor naţionale înainte de luarea oricăror decizii privitoare la prezervarea identităţii etnice, culturale sau religioase.
Consiliul Naţional Maghiar din Transilvania, condus de Tokes Laszlo, consideră însă această prevedere inacceptabilă, solicitând ca administraţiile locale şi nu organizaţiile să fie învestite cu autorizaţie publică şi nu cu drept consultativ.

UDMR doreşte ca din primul articol al constituţiei României să fie eliminată definiţia de stat naţional. Conform lui Marko Bela, Constituţia recunoaşte şi garantează actualmente în mai multe localităţi drepturile comunităţilor la altă limbă şi identitate, aşadar caracterul de stat naţional a încetat în practică. Preşedintele UDMR nu are însă prea multe speranţe ca eliminarea caracterului de stat naţional să primească un sprijin de două treimi.

Partidul Naţional Liberal, din opoziţie, nici nu vrea să audă de renunţarea la caracterul de stat naţional şi nici ca maghiarilor să li se asigure locuri speciale. Este de remarcat că preşedintele PNL, Crin Antonescu, nu recurge pentru prima oară la retorica ultranaţionalistă atunci când este vorba de maghiari, comentează sursa citată.

Politicienii PDL explică în continuu că elaborarea noii Constituţii este o chestiune de compromis şi că partidul este deschis la discuţii. Ei adaugă că nu doresc modificarea Constituţiei după dorinţa preşedintelui Băsescu dat fiind că acesta este la al doilea mandat iar o Constituţie modificată reprezintă o prevedere obligatorie doar pentru succesorul său.

Potrivit unor observatori politici de la Bucureşti, tabăra lui Băsescu a mers pe un drum greşit. Ar fi fost bine ca înainte de orice proiect să fie deschisă o discuţie publică legată de principiile şi cadrul modificării constituţionale, dat fiind că după aceea răspunsurile în consens la anumite chestiuni ar fi luat naştere mai uşor. Guvernul român nu vrea însă să audă de acest argument, mai scrie ziarul ungar.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.