Pentru economia Greciei, aşezarea geografică a constituit destinul său

30

Criza datoriei care a determinat Grecia să apeleze vineri, 23 aprilie, la ajutorul internaţional, a fost atribuită mai multor cauze, toate de natură economică: deficitul bugetar al Greciei, lipsa sa de transparenţă şi corupţia generalizată (descrisă prin cele două cuvinte: ‘fakelaki’ – plicuri conţinând mită – şi ‘rousfeť – favoruri politice).

Există însă şi o altă cauză, mai profundă, a crizei din Grecia, pe care nimeni nu îndrăzneşte să o menţioneze deoarece implică o acceptare a sorţii: geografia – este de părere Robert D. Kaplan, senior fellow la Center for a New American Security, în paginile cotidianului american The New York Times.
Grecia este situată acolo unde lumile nedezvoltate ale Mediteranei şi Balcanilor se suprapun, iar această situaţie are implicaţii profunde pentru politica şi economia sa, crede Kaplan.

Pentru Europa de Nord, a include o ţară asemenea Greciei în uniunea sa monetară este o demonstraţie a cât de cu adevărat ambiţios a fost proiectul european. Prea ambiţios, se gândesc probabil acum mulţi germani şi cetăţeni ai Europei de Nord. Faptul că economiile problematice ale Europei – Grecia, Italia, Spania şi Portugalia – sunt amplasate în sudul continentului nu este un accident.

Citeste si:  Microsoft va lansa un smartwatch în câteva săptămâni

Societăţile mediteraneene, în pofida inovaţiilor lor în materie de politică (democraţia ateniană şi republica romană), au fost caracterizate, pentru a-l cita pe istoricul francez Fernand Braudel, de ‘tradiţionalism şi rigiditate’.

Calitatea relativ scăzută s solurilor mediteraneene a favorizat apariţia proprietăţilor mari, care au ajuns, prin forţă, sub controlul celor bogaţi. Acest lucru a contribuit la apariţia unei ordini sociale inflexibile, în care clasa de mijloc s-a dezvoltat cu mult mai greu decât în Europa de Nord, şi a condus la patologii economice şi politice cum ar fi statismul şi autocraţia.

Citeste si:  Spania va încerca să reducă ponderea construcţiilor în economie

Nu este prin urmare nicio surpriză, notează Kaplan, că pentru ultima jumătate de secol politica grecească a fost dominată de două familii, Karamanlis şi Papandreou.
Dacă în antichitate Grecia se bucura de avantajele pe care i le oferea geografia, ca anticameră a Orientului Mijlociu, în Europa de azi Grecia s-a trezit într-o situaţie proastă, fiind mai stabilă decât Bulgaria şi Kosovo doar pentru că a fost cruţată de ravagiile comunismului în stil sovietic.

Pentru a vedea cât de mult geografia şi vechiile imperii modelează felul în care arată Europa azi, Kaplan îndeamnă să ne uităm la felul în care a evoluat fosta Europa de Est comunistă: ţările din nord, moştenitoare ale tradiţiilor prusace şi habsburgice – Polonia, Cehia şi Ungaria – s-au descurcat mult mai bine din punct de vedere economic decât moştenitorii Imperiului Bizantin şi ai Turciei Otomane: România, Bulgaria, Albania şi Grecia.

Citeste si:  Germany's ForMin Westerwelle promises support to Romania's German community

De asemenea, ţări ale fostei Iugoslavii, aflate sub influenţa Habsburgilor – Croaţia şi Slovenia – s-au descurcat mai bine decât celelalte părţi ale fostei Iugoslaviei aflate sub influenţa otomană cum ar fi Serbia, Kosovo şi Macedonia. Destrămarea Iugoslaviei în 1991, cel puţin iniţial, a reflectat divizările dintre Roma şi Bizanţ.
Criza datoriei acumulate de Grecia reprezintă cea mai importantă provocare pentru Europa de la destrămarea Iugoslaviei de a-şi depăşi divizările geografice şi istorice.

În timp ce în primii zeci de ani ai Războiului Rece, Europa trebuia să vindece doar ruptura îndelungată dintre Franţa şi Germania, acum se pune problema ca o Europă moştenitoare a Imperiului Carolingian şi a celui Prusac – Bruxelles-ul şi Berlinul – să incorporeze o periferie balcanică şi mediteraneană îndepărtată.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata