Axa austriaco-iraniană?

În timp ce lumea occidentală încearcă să reunească sprijinul internaţional pentru sancţiuni mai dure împotriva Teheranului pentru a-şi opri programul de arme nucleare, Austria pare să dorească legături mai strânse cu mollahii.

În loc să izoleze Republica Islamică, Viena l-a salutat recent pe Manouchehr Mottaki, ministrul de externe al Iranului, cel care, în 2006, a ţinut cuvântul de deschidere la Conferinţa de la Teheran de negare a Holocaustului, scrie Wall Street Journal (WSJ), care publică un articol semnat de Simone Dinah Hartmann, directorul „Stop the Bomb Austria” şi co-editor al cărţii „Iran in the World System”, ce urmează să fie publicată de editura Studienverlag.

În pofida relatărilor din mass-media privind opoziţia SUA, Marii Britanii şi Franţei faţă de această vizită, guvernul austriac a continuat duminică, 25 aprilie, organizând o recepţie pentru Mottaki. În timp ce acesta a dat mâna cu ministrul austriac de externe, Michael Spindelegger, drapelul Iranului a fluturat pe clădirea Ministerului de Externe, împreună cu cele al Austriei şi UE.
În cursul conferinţei de presă comune, Spindelegger a afirmat că „dialogul este un element central” şi a cerut Iranului să coopereze, astfel încât să se evite sancţiunile. Mottaki a declarat că întâlnirea a avut loc într-o atmosferă foarte plăcută şi l-a numit pe omologul său austriac, „prietenul meu”.

Citeste si:  Metamfetamina, surpriza dintr-un ou Kinder

Ca răspuns la criticile la adresa acestei vizite, Viena a susţinut că a transmis un mesaj clar către Iran. Dar, deşi ministrul de externe al Austriei a vorbit, de asemenea, despre posibilitatea de a institui noi sancţiuni împotriva Teheranului, primirea călduroasă a ministrului iranian de externe a făcut mult pentru a îmbunătăţi imaginea internaţională a regimului, potrivit semnatarei articolului.

În ce măsură Austria, unul dintre membrii prin rotaţie ai Consiliului de Securitate al ONU, va sprijini sancţiuni dure, este mai mult decât discutabil, mai scrie Hartmann. De fapt, în ultimii ani a existat o rezistenţă semnificativă în Austria faţă de reducerea relaţiilor comerciale înfloritoare cu Iranul.
În timp ce majoritatea ţărilor europene au redus legăturile de afaceri cu mollahii, exporturile austriece în Iran, printre care echipamente sofisticate şi produse electronice, au crescut cu aproximativ 6%, în 2009, cifrându-se la aproximativ 350 de milioane de euro.

Această cifră este cu atât mai uluitoare, potrivit analistei, cu cât în timpul crizei financiare mondiale de anul trecut, exporturile austriece spre restul lumii au scăzut cu 20%. Mai multe companii austriece sunt suspectate de a lucra cu companii afiliate Gărzii Revoluţionare iraniene.
Citând informaţii furnizate de site-urile web ale unor companii, Emanuele Ottolenghi scrie în cartea sa recentă, intitulată „Sub norul în formă de ciupercă: Europa, Iranul şi bomba”, că Tech Hydropower, o companie deţinută de grupul austriac Andritz, este implicată în construcţia unui baraj iranian din partea Sepazad Engineering, filiala de inginerie a Gărzii.

Citeste si:  Peste 5.800 de imigranţi, un număr-record, au intrat duminică în Ungaria

Camera de Comerţ a Austriei a organizat un seminar iranian pentru a intensifica relaţiile de afaceri cu mollahii. În timpul vizitei unei delegaţii de afaceri iraniene de rang înalt în Austria, în luna martie a anului trecut, preşedintele Camerelor de Comerţ, Christoph Leitl, care, ca şi ministrul de externe Spindelegger este membru al partidului conservator, şi-a declarat în mod clar viziunea sa privind viitorul comerţ între cele două ţări:
„Relaţiile bilaterale de afaceri între Austria şi Iran sunt excelente, dar pot fi încă extinse”. Semnatara articolului aminteşte că omologul său iranian, Ali Naghi Khamoushi, a declarat cu câţiva ani în urmă că „Austria este pentru noi poarta de acces la Uniunea Europeană”.

Citeste si:  A fost dat startul procesului de evaluare a proiectului Nabucco

În acest context, vizita lui Mottaki nu pare deplasată, este de părere analista. Viena are o lungă tradiţie împăciuitoare faţă de Iran. În 1984, social-democratul austriac Erwin Lanc a fost primul ministru de externe occidental care a vizitat Iranul după Revoluţia Islamică.
Fostul preşedinte austriac Kurt Waldheim, al cărui mandat a fost umbrit de dezvăluiri privind trecutul său nazist, a devenit primul şef de stat occidental care a efectuat o vizită de curtoazie regimului de la Teheran, în 1991, Waldheim a depus chiar o coroană de flori la mormântul ayatollahului Khomeini.

Vizita sa la Teheran a netezit calea pentru noi vizite efectuate de politicieni de rang înalt din alte ţări din Europa de Vest, in special din Germania. Chiar dacă Iranul ar face progrese constante privind programul său nuclear, şansele pentru o schimbare de regim de succes din interior nu au fost niciodată mai promiţătoare.
Va opta Austria pentru continuarea colaborării cu Iranul sau va adera la apelurile internaţionale de instituitre a unor sancţiuni mai dure împotriva Teheranului?, se întreabă în final autoarea articolului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata