Deputaţii jurişti au dat raport favorabil pentru legea ANI

11

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri (28 aprilie 2010) raport favorabil, cu amendamente, pentru noul proiect de lege al Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI).

Decizia referitoare la proiectul iniţiat de Guvern a fost luată cu 15 de voturi favorabile, nici un vot împotrivă şi 5 abţineri. Amendamentele cele mai importante aduse de comisie vizează modificarea procedurilor de numire a conducerii ANI şi a sancţiunilor.
Totodată, o modificare importată a fost operată la anexele din lege, în sensul că vor fi declarate doar cadourile, serviciile sau avantajele primite gratuit sau subvenţionat faţă de valoarea de piaţă care a căror valoare individuală depăşeşte 2.000 de lei.

În proiectul Guvernului valoarea era stabilită la peste 300 de euro. În timpul dezbaterilor, care ţinut mai bine de cinci ore, deputaţii jurişti au adus mai multe modificări, însă majoritatea acestora au fost minore, de tehnică legislativă, dar au fost şi amendamente mai importante care au trecut de comisie. Astfel, potrivit noilor modificări, preşedintele şi vicepreşedintele ANI vor fi numiţi în funcţie de Consiliul Naţional de Integritate, pe bază de concurs.

În proiectul iniţial se prevedea că aceştia sunt numiţi de Senat. Comisia a hotărât să modifice şi sancţiunile care se impun celor care nu respectă obligaţiei de a răspunde ANI. Conform modificării, nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor ANI se va sancţiona cu 2.000 de lei şi nu cu 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere cum dorea Guvernul.

Citeste si:  Robert Turcescu, Emil Hurezeanu şi Mihai Tatulici, în excursie de 10.000 de euro pe banii Roşia Montană Gold Corporation

De asemenea, nedepunerea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese, precum şi nedeclararea în declaraţii a cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 50 la 2.000 de lei, şi nu de maximum 10.000 cum se prevedea în proiectul iniţiat de Guvern.
În schimb, deputaţii jurişti au eliminat prevederea prin care se stipula că „nerespectarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei”.

Deputaţii jurişti au mai decis, la propunerea deputatului independent Eugen Nicolicea, crearea a două prevederi distincte la articolul 2. S-a introdus în proiect separarea, în articole distincte, a declaraţiilor de patrimoniu şi interese întocmite în regim de confidenţialitate de cele publice. Nicolicea a motivat această modificare ca fiind o posibilitate de evitare a declarării întregului articol drept neconstituţional.

O altă modificare adusă de deputaţii jurişti îi vizează pe cei care nu au depus declaraţiile de patrimoniu şi de interese în termenul legal. În urma unui amendament, aceştia trebuie să răspundă în zece zile lucrătoare, şi nu cinci cum se prevedea în proiect, dacă li se solicită un punct de vedere, persoanelor responsabile cu implementarea prevederilor referitoare la aceste declaraţii din ANI.

Citeste si:  Elena Udrea vrea audit intern în PDL Bucureşti, un sondaj şi un recensământ al membrilor filialei

Comisia a decis şi că în situaţia în care rectificarea declaraţiilor este iniţiată de autorul lor, aceasta poate fi depusă oricând până la data emiterii informării de către angajaţii ANI.
La articolul 9, alineatul 3, deputatul UDMR Mate Levente a propus un amendament potrivit căruia principiile după care se desfăşoară activitatea de analiză de către ANI sunt legalitatea, confidenţialitatea, imparţialitatea, independenţa operaţională, celeritatea, buna administrare, dreptul la apărare, precum şi prezumţia dobândirii licite a patrimoniului, „sub sancţiunea răspunderii juridice”.

Şi reprezentanţii ANI la comisie au fost de acord cu aceste modificări, susţinând că „vor fi în măsură să pună presiune foarte mare pe inspectorii de integritate”. Şi articolul 10 a fost modificat în sensul că repartizarea lucrărilor către inspectorii de integritate se va face prin sistem electronic şi nu la decizia preşedintelui Agenţiei.
Comisia a mai decis să introducă un nou alineat la articolul 13, în care se prevede că Agenţia va formula acţiuni în regres în cel mult 1 an de la data rămânerii definitive a hotărârii prin care a fost obligată la plată împotriva persoanelor vinovate.

Deputaţii au schimbat şi articolul 26 în sensul că „persoana eliberată sau destituită din funcţie sau faţă de care s-a constat existenţa conflictului de interese sau starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică care face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor elective, pe o perioadă de trei ani de la data eliberării sau destituirii din funcţia sau demnitatea publică respectivă”, în loc de un an cât propunea Guvernul.

Citeste si:  Raluca Turcan: Ne vom angaja răspunderea pentru abrogarea recursului compensatoriu, dacă nu va fi realizată în Parlament

Au fost şi amendamente respinse, iar printre acestea s-a numărat şi unul care prevedea ca acţiunea de verificare a unui demnitar să se poată face după trei ani de când acesta şi-a terminat mandatul. În textul propus de Guvern se prevede un termen de un an.
Inţial, proiectul de lege a suscitat discuţii laborioase, astfel încât la primele articole dezbaterile au durat minute în şir, deputaţii PNL şi PSD ridicând o serie de probleme şi criticând textul propus de Guvern.

În schimb, preşedintele comisiei, Daniel Buda, i-a criticat pe social-democraţi şi liberali că susţin declaraţii politice şi „ostracizează” ANI. Pentru încurajarea deputaţilor să finalizeze raportul, preşedintele Camerei Deputaţilor, Roberta Anastase, a venit de mai multe ori la şedinţa Comisiei juridice. Raportul elaborat de Comisia juridică va supus, miercuri, votului plenului Camerei Deputaţilor, în calitate de prim for legislativ sesizat.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata