Legea ANI, adoptată de Camera Deputaţilor

Plenul Camerei Deputaţilor a adoptat miercuri (28 aprilie 2010) proiectul de lege privind funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate. În favoarea proiectului au votat 183 de deputaţi, iar 27 s-au abţinut.

Votul a fost deschis, prin ridicare de mână. Este a doua oară în aceeaşi zi când proiectul de lege este supus la vot în Camera Deputaţilor. Propunerea de repetare a votului a venit în urma unui consens al liderilor de grup, iar plenul Camerei a validat-o prin vot.
La prima procedură proiectul a întrunit 151 de voturi pentru – insuficiente pentru a fi adoptat – două împotrivă şi 49 de abţineri, iar parlamentarii au votat electronic.
Comisia juridică a Camerei Deputaţilor a adoptat, miercuri, raport favorabil, cu amendamente, pentru noul proiect de lege al ANI.

Decizia referitoare la proiectul iniţiat de Guvern a fost luată cu 15 de voturi favorabile, nici un vot împotrivă şi 5 abţineri. Amendamentele cele mai importante aduse de comisie vizează modificarea procedurilor de numire a conducerii ANI şi a sancţiunilor.
Totodată, o modificare importată a fost operată la anexele din lege, în sensul că vor fi declarate doar cadourile, serviciile sau avantajele primite gratuit sau subvenţionat faţă de valoarea de piaţă care a căror valoare individuală depăşeşte 2.000 de lei. În proiectul Guvernului valoarea era stabilită la peste 300 de euro.

Citeste si:  Economia gri în România poate fi redusă cu 14 miliarde euro în următorii şapte ani

În timpul dezbaterilor, care ţinut mai bine de cinci ore, deputaţii jurişti au adus mai multe modificări, însă majoritatea acestora au fost minore, de tehnică legislativă, dar au fost şi amendamente mai importante care au trecut de comisie.
Astfel, potrivit noilor modificări, preşedintele şi vicepreşedintele ANI vor fi numiţi în funcţie de Consiliul Naţional de Integritate, pe bază de concurs. În proiectul iniţial se prevedea că aceştia sunt numiţi de Senat.

Comisia a hotărât să modifice şi sancţiunile care se impun celor care nu respectă obligaţiei de a răspunde ANI. Conform modificării, nerespectarea obligaţiei de a răspunde solicitărilor ANI se va sancţiona cu 2.000 de lei şi nu cu 200 de lei pentru fiecare zi de întârziere cum dorea Guvernul.
De asemenea, nedepunerea declaraţiilor de patrimoniu şi de interese, precum şi nedeclararea în declaraţii a cuantumului veniturilor realizate sau declararea acestora cu trimitere la alte înscrisuri constituie contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 50 la 2.000 de lei, şi nu de maximum 10.000 cum se prevedea în proiectul iniţiat de Guvern.

Citeste si:  Crin Antonescu: Băsescu râdea ca un nesimţit

În schimb, deputaţii jurişti au eliminat prevederea prin care se stipula că „nerespectarea sancţiunii disciplinare sau neconstatarea încetării funcţiei publice, după caz, atunci când actul de constatare a rămas definitiv constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 1.000 la 10.000 de lei”.Deputaţii jurişti au mai decis, la propunerea deputatului independent Eugen Nicolicea, crearea a două prevederi distincte la articolul 2.
S-a introdus în proiect separarea, în articole distincte, a declaraţiilor de patrimoniu şi interese întocmite în regim de confidenţialitate de cele publice. Nicolicea a motivat această modificare ca fiind o posibilitate de evitare a declarării întregului articol drept neconstituţional.

Citeste si:  Adrian Năstase: Băsescu a simţit din nou că este "Dumnezeu poporului"
Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata