Evaluarea creşterii economiei va fi scăzută chiar şi sub nivelul de 0,8%

Ministrul Finanţelor Publice, Sebastian Vlădescu, va avea vineri, 30 aprilie, o întrevedere oficială cu şeful misiunii FMI în România, Jeffrey Franks. Acesta din urmă s-a întâlnit, miercuri şi joi, cu reprezentanţii AVAS, ai Băncii Naţionale şi ai Ministerului Muncii, precum şi cu reprezentanţii Alianţei Confederaţiilor Patronale, pentru evaluarea stadiului de îndeplinire a măsurilor agreate în cadrul programului de asistenţă financiară externă pe care România l-a încheiat cu Fondul.

Evaluarea creşterii economiei româneşti pentru 2010 va fi scăzută chiar şi sub nivelul de 0,8 la sută, relevă concluziile discuţiilor dintre reprezentanţii principalelor patronate din România şi delegaţia Fondul Monetar Internaţional (FMI).

Preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, a declarat că patronatele au solicitat reducerea fiscalităţii, dar FMI a considerat ‘improbabilă’ această posibilitate, în condiţiile în care creşterea economică a României în anul 2010 va fi chiar mai mică de 0,8 la sută cât fusese estimarea anterioară.

Totodată patronii au pledat pentru revizuirea legii licitaţiilor publice şi analizarea posibilităţii de a se finanţa deficitul bugetar din surse „nedureroase” precum restrângerea evaziunii fiscale, accesarea fondurilor structurale şi utilizarea unor măsuri indirecte. Printre acestea din urmă se numără, conform preşedintelui UGIR 1903, compensarea TVA şi a CAS cu datoriile statului faţă de sectorul privat şi chiar realizarea unor împrumuturi ale statului de la cetăţeni pe baza unor bonuri de tezaur.

Citeste si:  FMI emite prognoze stabile pentru economia României, dar se arată pesimist în privința PIB global

„De asemenea, trebuie crescută baza de impozitare prin fiscalizarea zonelor evazioniste”, a adăugat Cezar Corâci.

Patronii au solicitat totodată, potrivit preşedintelui Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din Romania (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, ca un anumit procent din banii de la FMI să fie alocat unor proiecte de investiţii majore.

Reprezentanţii FMI au promis că vor analiza solicitările patronatelor şi vor interveni pe lângă guvern pentru finalizarea legii holdingurilor.

Jeffrey Franks a subliniat că în acest moment nu poate fi scăzută fiscalitatea deoarece sunt necesare venituri la buget.
Potrivit patronatelor, mărirea fiscalităţii va duce la accelerarea crizei. Reprezentanţii patronilor au mai declarat că nu sunt de acord nici cu introducerea impozitului minim nici cu cel forfetar, în timp ce Franks a afirmat că aceste impozite nu pot fi eliminate în momentul de faţă.

Citeste si:  FMI înţelege presiunile bugetare asupra României

În vederea reducerii evaziunii fiscale, preşedintele CNIPMMR a subliniat că a propus FMI externalizarea serviciilor de colectare şi cele legate de controlul fiscal.

Patronii au mai afirmat că reducerea evaziunii fiscale se poate face numai prin analizarea activităţii marilor plătitori, iar impozitele, forfetar sau cel minim, nu pot fi introduse decât în urma unor analize de impact social.

Misiunea FMI se află la Bucureşti în aceste zile pentru evaluarea modului în care România şi-a îndeplinit condiţionalităţile prevăzute în Acordul Stand-By.

Programul de asistenţă financiară, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, este susţinut de FMI (12,9 miliarde de euro), Comisia Europeană (5 miliarde de euro) Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali.

Citeste si:  ExxonMobil renunță nu numai la România, practic iese din Europa

Până în prezent, România a primit aproape 9,3 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la BM.

Misiunea FMI va pregăti cel de-al patrulea raport asupra programului economic al României, care va fi discutat de Board-ul Fondului în cea de-a doua parte a lunii iunie. Dacă raportul va fi aprobat, România va primi cea de-a cincea tranşă, în valoare de 768 de milioane DST (0,85 miliarde de euro) din cadrul împrumutului acordat de FMI.

Actuala misiune nu este numai una de evaluare, ci şi de consultare în conformitate cu prevederile Articolului IV din Statutul FMI, ceea ce face ca discuţiile să se poarte în mai mare măsură asupra politicilor economice ale României pe termen mediu.

Misiunea FMI rămâne la Bucureşti până pe 7 mai.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata