Impulsionate de semnarea unui nou tratat cu Rusia pentru reducerea armamentului nuclear, SUA şi NATO încearcă să revigoreze un tratat major cu privire la armele convenţionale din Europa, după cum susţine secretarul general al NATO, Anders Fogh Rasmussen.
Acest efort, comentează cotidianul american The New York Times, reprezintă una dintre cele trei părţi ale unui plan menit să relanseze relaţiile NATO cu Rusia. Planul include, de asemenea, invitarea Rusiei în cadrul programului scutului antirachetă pe care SUA şi NATO plănuiesc să îl amplaseze în Europa. Nu în ultimul rând, NATO doreşte chiar să îşi reducă din arsenalul său nuclear tactic.
Alianţa Nord-Atlantică speră să se ajungă la un consens asupra planului menţionat, la timp pentru sumitul NATO care se va desfăşura în noiembrie, la Lisabona. Pe de altă parte, Rasmussen susţine că nu îşi face iluzii cu privire la dificultăţile ce înconjoară revigorarea Tratatul privind Forţele Armate Convenţionale din Europa (TCFE) , din cadrul căruia Rusia s-a retras în decembrie 2007.
Potrivit publicaţiei americane, TCFE impune limite asupra amplasării de armament între Oceanul Atlantic şi Munţii Urali, verificabile prin inspecţii reciproce. Retragerea Rusiei din TCFE a reprezentat un punct culminant al mai multor ani de dispute aprinse în cadrul NATO.
Problema a fost agravată de războiul dintre Rusia şi Georgia din august 2008, după care Rusia a recunoscut regiunile separatiste Osetia de Sud şi Abhazia ca state independente de Georgia.
Pe de altă parte, Nikolai Korciunov, adjunctul ambasadorului Rusiei la NATO, a declarat joi că Rusia este interesată de revigorarea tratatului, precizând însă ca această revigorare ar trebui să facă parte dintr-un ‘pachet mai mare’, care să includă apărarea antirachetă şi dezarmarea nucleară.
Într-un interviu acordat miercuri, 28 aprilie, Rasmussen a declarat că NATO a dorit să invite Rusia să devină parte a programului său antirachetă, o acţiune care extinde relaţiile de securitate transatlantice pentru prima dată la sectoare largi din Federaţia Rusă.
Moscova a susţinut îndelung că planurile Washingtonului de a amplasa un sistem antirachetă în Europa de Est ridică o ameninţare semnificativă la adresa securităţii Rusiei. Atunci când preşedintele american Barack Obama a decis anul trecut să renunţe la planurile de a amplasa părţi ale scutului antirachetă în Polonia şi Republica Cehă, Kremlinul şi-a redus tonul în această privinţă.
De asemenea, spre surprinderea diplomaţilor NATO, preşedintele rus Dmitri Medvedev a sugerat chiar săptămâna trecută că Rusia ar putea fi în măsură să coopereze cu SUA şi NATO pe probleme de securitate. SUA au amplasate în acest moment aproximativ 200 de arme nucleare în state membre ale NATO din Europa.
Dacă state cum ar fi Germania, Belgia, Luxemburg şi Olanda doresc ca acestea să fie îndepărtate de pe teritoriul lor, ţările din Europa de Est se opun unei astfel de îndepărtări, considerându-le un angajament al SUA privind securitatea europeană şi totodată un atu în negocieri atunci când SUA şi Rusia vor începe discuţiile despre reducerea armelor nucleare tactice.