Unele state din zona euro şi-au anunţat contribuţiile la asistenţa financiară pentru Grecia

Mai multe state din zona euro au anunţat deja care va fi contribuţia lor la programul de asistenţă financiară internaţională pentru Grecia, aprobat duminică, 2 mai, de miniştrii de finanţe din zona euro şi care prevede furnizarea de credite totalizând 110 miliarde euro pe trei ani, din care 80 de miliarde de euro în sarcina zonei euro, iar restul de la FMI (Fondul Monetar Internaţional).

Astfel, în primul an Grecia va primi de la celelalte state din zona euro 30 de miliarde de euro sub formă de credite bilaterale coordonate, cu o dobândă în jurul nivelului de 5%.

O primă tranşă a asistenţei din acest an va fi livrată Atenei înainte de 19 mai, dată scadentă la care Grecia trebuie să răscumpere un pachet de euro-obligaţiuni în valoare de 8,5 miliarde de euro.

Germania a anunţat că va contribui la pachetul de asistenţă pentru Grecia cu 22,4 miliarde de euro, din care 8,4 miliarde euro în primul an, în timp ce contribuţia pe 3 ani a Franţei va fi de 16,8 miliarde de euro, din care 6,3 miliarde în primul an.

Citeste si:  Muzeul Brukenthal are nevoie de o restaurare; costurile au fost estimate la 50 milioane de euro

Italia încă nu a făcut un anunţ cu privire la contribuţia sa, însă aceasta ar urma să fie de 14,7 miliarde de euro pentru cei 3 ani, ţinând cont că partea ce revine contribuţiei fiecărei ţări este calculată pe baza procentajului deţinut de statele din zona euro în capitalul Băncii Centrale Europene, la data de 1 ianuarie 2009.

În cazul Spaniei, contribuţia va fi de 9,8 miliarde de euro, din care 3,67 miliarde euro în primul an. Olanda va contribui cu 4,8 miliarde, din care în jur de 1,8 miliarde în primul an, Belgia cu 3 miliarde de euro (un miliard euro în primul an) şi Portugalia cu 2,06 miliarde de euro, din care 775 de milioane de euro în primul an.

Citeste si:  Renault nu îşi va majora acum participaţia deţinută la AvtoVAZ

Asistenţa financiară pentru Grecia este condiţionată de punerea în practică a unui program de austeritate bugetară şi reforme structurale fără precedent, care ar urma să ducă la reluarea creşterii economice, aducerea deficitului bugetar sub nivelul de trei la sută din PIB (însă abia în anul 2014, potrivit prognozelor economice) şi scăderea substanţială a datoriei publice.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner