De ce trebuie să plătească Canada pentru ţările disfuncţionale şi corupte?

De ce ar trebui să plătească Canada, Australia şi alte economii emergente cum ar fi China, care nu au fost nevoite să-şi ajute băncile, să dea bani într-un fond de întrajutorare (FMI) pentru naţiunile care au făcut acest lucru?, se întreabă publicaţia canadiană Globe and Mail.

Echipa formată din ministrul canadian de finanţe, Jim Flaherty, şi din guvernatorul Băncii Centrale, Mark Carney, a argumentat cu succes la o recentă întâlnire a G-20 că ţine de responsabilitatea ţărilor cu politici financiare şi de reglementare deficitare, care au generat actuala criză, să îşi facă ordine în propria casă. Pentru aceasta, au precizat cei doi, ţările respective ar putea lua exemplu de la Canada şi de la alte ţări unde reglementările au funcţionat.

Pentru mulţi canadieni ar putea constitui o surpriză că, în calitatea sa de cel de-al nouălea contribuabil ca mărime din cadrul FMI, a cărui parte din împrumutul acordat Greciei se ridică la 15 miliarde de dolari, Canada va trebui să plătească peste jumătate de miliard de dolari. De altfel, împrumutul pe care Canada, ca ţară contribuabilă la FMI va trebui să îl dea Greciei, este doar unul dintre multele acordate de Ottawa.

Între 2000-2009, ţările care au primit ‘împrumuturi’ de la FMI au inclus Argentina, Brazilia, Turcia, Ucraina, Ungaria, Islanda, Pakistanul, Belarus, Mexic, România, Polonia şi Sri Lanka. De asemenea, chiar săptămâna trecută, o cerere adresată FMI de către Ucraina pentru 20 de miliarde de dolari a coincis cu o transmisiune TV cu parlamentari care aruncau cu ouă pe un fundal plin de fum în parlamentul de la Kiev.

Citeste si:  Fiica cântăreţei Whitney Houston se află în stadiu terminal

Asemenea Greciei şi Ucrainei, aproape toate ‘împrumuturile’ FMI se duc în ţări care suferă de răni pe care şi le-au produs singure, printre care deficite exacerbate, corupţie şi politici socialiste dăunătoare afacerilor. Totodată, Canada oferă sprijin financiar pentru un program separat de asistenţă al FMI pentru ţări îndatorate cum ar Afganistan, Bolivia, Guyana, Haiti, Honduras, Madagascar, Nicaragua, şi peste alte 20 de state africane. Din nou, majoritatea acestor state sunt disfuncţionale şi corupte.

Anul trecut, în replică la criza economică, statele membre ale FMI au fost de acord să ofere o sumă adiţională de 250 de miliarde de euro Fondului. Suma oferită de Canada s-a ridicat la 10 miliarde de dolari, reprezentând aproape dublul sume pe care o depunea ţara în mod curent. De asemenea, FMI colaborează îndeaproape cu Banca Mondială, unde angajamentele Canadei depăşesc suma de 12 miliarde de dolari, ceea ce face ca suma combinată să se ridice în cazul Canadei la peste 30 miliarde de dolari.
De altfel, o căutare pe site-urile oficiale ale FMI şi Băncii Mondiale relevă o multitudine de iniţiative care cer punerea în comun de fonduri. Ori, chiar dacă munca lor este bine intenţionată şi nobilă, criticii relevă că puţine state din cele care primesc ajutor urmează măsurile politice şi fiscale stricte impuse drept condiţie a finanţării.

Citeste si:  Jeffrey Franks: Asistăm la un dezastru în România în privinţa atragerii fondurilor europene
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner