EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

PE cere un control mai strict al fondurilor pentru agricultură în mai multe ţări, printre care şi România

Parlamentul European a votat miercuri, 5 mai, aprobarea descărcării de gestiune pentru 2008, pentru aproape toate instituţiile şi agenţiile Uniunii, însă cere, în acelaşi timp, un control mai strict al fondurilor pentru agricultură în mai multe ţări, între care şi România, se arată într-un comunicat de presă al Parlamentului European.

România apare în capitolul referitor la Politica Agricolă Comună (PAC), unde raportorii PE iau ‘act cu îngrijorare de diferenţa importantă între statele membre în ceea ce priveşte ratele de eroare constatate la faţa locului în punerea în aplicare a ajutoarelor pe suprafaţă’.

Eroarea României este de 12,57 la sută, în timp ce Bulgaria are 6, Franţa 0,20, Regatul Unit 0,24, Germania 0,3, iar Grecia 3,70 la sută.

De asemenea, în raportul elaborat de Bogusław Liberadzki (S&D, Polonia) care se referă la descărcarea de gestiune pentru Comisia Europeană, în secţiunea dedicată României şi Bulgariei se arată că Parlamentul „este preocupat de deficienţele înregistrate în gestionarea fondurilor de preaderare de către autorităţile naţionale din Bulgaria şi România şi salută măsurile puse în aplicare de către Comisie, inclusiv întreruperea plăţilor, monitorizarea atentă şi cooperarea cu cele două state membre, toate acestea conducând la o îmbunătăţire semnificativă a situaţiei”.

PE salută informaţiile actualizate primite de la Comisie privind stadiul execuţiei fondurilor UE în Bulgaria şi România.

„Totuşi există încă incoerenţe şi neregularităţi în rapoartele prezentate privind progresele înregistrate (…), eforturile sale (ale Comisie) de a evalua progresele realizate în sistemul administrativ şi judiciar sunt zădărnicite de modelele actuale ale rapoartelor privind progresele înregistrate”, se arată în comunicatul Parlamentului European.

Deputaţii solicită Comisiei să continue să monitorizeze îndeaproape a sistemelor acestor state membre şi punerea în aplicare a planurilor de acţiune convenite şi sugerează că OLAF (agenţia UE anti-fraudă) ar trebui, de asemenea, să menţină în continuare sprijinul pe care îl acordă acestor state membre în îndeplinirea obligaţiilor lor privind protecţia intereselor financiare ale Uniunii.

Aceste rapoarte trebuie „să indice în mod clar progresele din domeniile-cheie de combatere a fraudei şi corupţiei”.

Deputaţii reiterează solicitarea de a dispune de un sistem de semnalizare (roşu, galben, verde), bazat pe indicatori specifici (cantitativi şi calitativi ai măsurilor juridice şi administrative adoptate pentru a preveni, descuraja şi pedepsi frauda şi corupţia) pentru a avea o imagine clară a evoluţiei sistemelor existente în acele ţări.

În continuare, ei „îşi exprimă uimirea faţă de faptul că OLAF nu a fost întotdeauna consultat în elaborarea rapoartelor şi solicită Comisiei să includă comentariile OLAF în următoarele rapoarte privind progresele înregistrate”.
Singura agenţie UE căreia nu i s-a acordat descărcarea de gestiune a fost Colegiul European de Poliţie din Bradham (Marea Britanie). Deputaţii au prezentat o listă a problemelor ce trebuie soluţionate cât mai curând posibil.

De exemplu, Colegiul nu a respectat regulile privind achiziţiile publice. În plus, oficiul anti-fraudă OLAF investighează în prezent dacă telefoanele mobile, autovehiculele şi mobila Colegiului nu au fost utilizate pentru scopuri private.
Votul pentru descărcarea de gestiune a Consiliului a fost amânat.

Descărcarea este decizia prin care Parlamentul European închide „un ciclu bugetar”. El hotărăşte dacă acordă descărcarea pe baza unui raport al Curţii de Conturi şi a recomandărilor Consiliului. Scopul este de a verifica dacă fondurile au fost corect cheltuite şi de a identifica exact veniturile şi cheltuielile anuale.

Descărcarea de gestiune reprezintă aspectul politic al controlului bugetar. Aceasta eliberează instituţia implicată de responsabilitatea sa privind gestionarea unui buget anume, marcând sfârşitul exerciţiului bugetar respectiv.

Procedura poate avea trei rezultate posibile: acordarea, amânarea sau refuzul descărcării de gestiune, mai precizează comunicatul serviciului de presă al PE.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata