Cheile Nerei, cele mai lungi şi mai spectaculoase din ţară

Cheile Nerei, cele mai lungi si mai spectaculoase din tara, sunt una din destinatiile de calatorie alese de pasionatii de rafting.

Parcul National Cheile Nerei – Beusnita ocupa zona sudica a Muntilor Aninei si partea nordica a Muntilor Locvei.

Zona se bucură de o extraordinară bogăţie floristică, un peisaj de o diversitate şi unicitate aparte, precum şi de starea de sălbăticie păstrată datorită accesului dificil în zonă.

Bogăţia floristică a zonei este impresionantă, aici întâlnindu-se numeroase specii balcanice, mediteraneene şi submediteraneene (liliac, scumpie, mojdrea, carpiniţa). Aici se găsesc cele mai frumoase exemplare de alun turcesc din România ( peste 22 m înălţime şi 50 cm diametru). Pe versanţii însoriţi, unde căldura reţinută de stâncării este maximă, pe lângă liliac, carpiniţa, întâlnim cornul (Cornus mas), oţetarul (Rus sp). În bazinul Beuşniţa vegetează fagetele bănăţene, vestigii ale vegetaţiei postglaciare.

Pe întreaga suprafaţă a Rezervaţiei Cheile Nerei-Beuşniţa, se respectă regimul strict de protecţie, nefăcându-se nici un fel de exploatare a resurselor regenerabile: lemn, pietriş, tuf calcaros. Nu se vânează şi nu se pescuieşte.

Intre animalele întâlnite  în acest areal amintim: ursul, cerbul carpatin, căprioara, mistreţul, vidra, bursucul, jderul de stâncă, jderul de copac.

În apele râului şi ale lacurilor se găsesc: păstrăvi (specific apelor de munte), clean, mreana, lipan (introdus cu câţiva ani în urmă), caras, fasa mare (monument al naturii). Primăvara, în perioada de înmulţire, urcă aici un peşte răpitor, scobarul.

Un posibil traseu este prin Sasca Montana si apoi prin Sasca Romana pana la firul apei.

Se trece puntea suspendata si se urca pe poteca ingusta pe malul drept al Nerei. De aici se trece printr-un sir de tuneluri sapate in calcar pana la confluenta Nerei cu Beiul, la Podul Beiului.

De aici mergând pe langa apa limpede si rece a Beiului, se trece prin poiana de la Morile Potocului, apoi pe langa Cantonul si Pastravaria de pe Bei.

Dupa un traseu de 5 km pe un drum forestier ajungem la Lacul Ochiul Beiului, situat la 310 m altitudine, cantonat intr-o dolina adanca de 3,5 m si alimentata de un izbuc submers. Lacul este înconjurat de o padure de brad care îi da un farmec si un pitoresc deosebit.

De aici, porneste o poteca nu prea lunga, un traseu de jumate de ora de mers, care ne conduce in mirifica lume a Cascadelor Beusnitei, unice in peisajul romanesc prin frumusete.

Dintre posibilitatile de cazare din zona enumeram Cantonul Silvic Valea Bei 4 loculi, Cabana Valea Bei 12 locuri , confort I. Loc de amplasare corturi Iânga lacul de acumulare a microhidrocentralei.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.