Scrisoarea de intenţie cu FMI nu a obţinut avizul CES

Scrisoarea de intenţie cu Fondul Monetar Internaţional nu a obţinut avizul Consiliului Economic şi Social.

În locul avizului, CES va trimite Guvernului o scrisoare în care va comunica poziţia părţilor. Sindicatele au dat un vot negativ, solicitând, prin Bogdan Iuliu Hossu, preşedintele CNS Cartel Alfa, retragerea textului şi constituirea unei comisii tripartide, care să elaboreze un nou text, care să cuprindă amendamentele propuse de sindicate şi patronate.

Partea guvernamentală a dat vot favorabil, iar partea patronală s-a abţinut, propunând amendamente. Avizul CES pe această scrisoare a fost cerut de preşedintele Traian Băsescu, iar de avizul favorabil al CES-ului depindea trimiterea scrisorii de intenţie către Fondul Monetar Internaţional.

Prezent în sală, ministrul de Finanţe, Sebastian Vlădescu, a luat act de votul membrilor CES, spunând că va informa Guvernul în legătură cu decizia acestora.

‘Timpul este limitat şi ar fi bine ca scrisoarea de intenţie să plece într-o săptămână’, a declarat ministrul Finanţelor, Sebastian Vlădescu.

Atât sindicatele cât şi patronatele au cerut ca măsurile de reducere a deficitului bugetar să aibă în vedere restructurarea şi reorganizarea instituţiilor statului, să se aplice reducerea pe fondul de salarii şi să nu fie afectat fondul de pensii. Totodată, cer să se reducă evaziunea fiscală şi să se elaboreze un program de măsuri de relansare economică.

Toate cele trei structuri confederale patronale ACPR, UGIR-1903 şi CONPIROM au cerut amendamente la scrisoarea de intenţie.

Preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci, a menţionat că ‘acum aşteptăm invitaţia guvernului de a amenda detalii şi a adăuga măsuri de stimulare a economiei, care să dea garanţia că acest efort nu este făcut degeaba de populaţia României’.

‘Atât patronatele cât şi sindicate înţeleg situaţia grea şi vor să caute o soluţie cu Guvernul, care să fie acceptată de FMI’, a spus Corâci.

Patronatele au cerut guvernului o strategie de relansare a economiei româneşti, care la ora actuală nu există, a spus Cezar Corâci.

„Este nevoie de elaborarea unui asemenea document, o strategie de relansare a economiei româneşti, care să explice cetăţenilor României de ce trebuie să facă acest efort şi care să ne dea o perspectivă pentru lunile următoare”, a subliniat Corâci.

Acesta a precizat că atât patronatele cât şi sindicatele înţeleg situaţia grea în care se află România şi vor să caute o soluţie, împreună cu guvernul, care să fie acceptată de FMI.

Nimeni nu a negat pe fond parametri principali ai scrisorii de intenţie, ci a negat detaliile. Nu cred că FMI nu îşi doreşte ca în România să nu existe un acord care să aibă sprijinul partenerilor sociali şi al sindicatelor, ceea ce ar asigura liniştea şi stabilitatea internă. De asemenea, nimeni nu a negat că trebuie să reducem cheltuielile bugetare nejustificate, dar asta nu înseamnă neapărat reducerea salariilor cu 25 la sută şi că trebuie să ne încadrăm în deficitul bugetar, încă din luna următoare”, a explicat preşedintele UGIR-1903.

Potrivit sursei citate, patronatele susţin măsurile de austeritate anunţate de Guvern, dar numai pe o perioadă limitată.

Fără acceptarea şi de către sindicate a termenilor din acord, riscăm să vedem mişcări continue de stradă şi o instabilitate care nu va duce decât la agravarea situaţiei economice”, a mai spus preşedintele UGIR 1903, Cezar Corâci.

Sindicatele cer o nouă politică fiscală care să rezolve echilibrul cerut de Fondul Monetar Internaţional, fără să se arunce în spinarea categoriilor defavorizate suportarea acestei situaţii, a declarat, la finalul şedinţei, liderul CNS Cartel Alfa, Bogdan Hossu.

În acest sens, el a admis că se doreşte modificarea politicilor fiscale, ceea ce ar presupune o fiscalizare mult mai largă pe bază de impozitare mult mai largă şi a dat ca exemplu sistemul actual de pensii şi chiar proiectul propus de guvern, unde sunt prevăzute excepţii de la participarea în sistem, ceea ce este anormal, în opinia sa.

Întrebat dacă FMI ar putea să se întoarcă în România pentru a renegocia acordul, liderul sindical a răspuns afirmativ.

„Da. Deja Asociaţia Naţională a Investitorilor din România a făcut o scrisoare către Fond, iar FMI a zis că, dacă sunt propuneri sustenabile din punct de vedere financiar, alte soluţii, ei sunt de acord să revină şi rapid s-o promoveze ca atare. Interesul lor este, bănuiesc, şi pacea socială în susţinerea unor astfel de mecanisme de reformă”, a argumentat Bogdan Hossu.

Acesta a precizat că sindicatele vor trece la proteste de stradă şi grevă generală şi vor cere demisia Guvernului, dacă Executivul trimite Fondului Monetar Internaţional scrisoarea de intenţie în forma actuală, care nu a obţinut avizul Consiliului Economic şi Social.

‘Dacă Guvernul va adopta scrisoarea de intenţie în forma actuală, vom începe un război de uzură. Ştim că situaţia este gravă, dar nu suntem de acord să plătească numai unii. Vrem o soluţie de compromis’, a mai spus liderul sindical.

Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, săptămâna trecută, că a decis, împreună cu primul-ministru, Emil Boc, ca scrisoarea de intenţie către Fondul Monetar Internaţional să nu fie adoptată de Guvern decât dacă are avizul Consiliului Economic şi Social.

Măsurile de austeritate propuse în scrisoarea de intenţie respinsă de CES vizează reducerea fondului de salarii în sectorul bugetar cu 25 la sută, începând cu 1 iunie, şi a celui de pensii cu 15 la sută. De asemenea, mai vizează diminuarea cu 15 la sută a ajutorului de somaj şi a altor alocaţii sociale, precum şi diminuarea semnificativă a subvenţiilor.

Aceste măsuri au fost prezentate misiunii FMI, care a analizat, în perioada 27 aprilie – 9 mai modul în care România şi-a îndeplinit condiţionalităţile prevăzute în Acordul Stand-By.

Programul de asistenţă financiară, în valoare totală de 20 de miliarde de euro, este susţinut de FMI (12,9 miliarde de euro), Comisia Europeană (5 miliarde de euro) Banca Mondială (un miliard de euro) şi alţi finanţatori internaţionali.

Până în prezent, România a primit aproape 9,3 miliarde de euro de la FMI, 2,5 miliarde de euro de la UE şi 300 de milioane de euro de la BM.

Misiunea FMI va pregăti cel de-al patrulea raport asupra programului economic al României, care va fi discutat de Board-ul Fondului în cea de-a doua parte a lunii iunie. Dacă raportul va fi aprobat, România va primi cea de-a cincea tranşă, în valoare de 768 de milioane DST (0,85 miliarde de euro) din cadrul împrumutului acordat de FMI.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.