BNS: Reducerea masivă a cheltuielilor cu salariile nu are efectele scontate

O scădere a salariilor cu 25% va face ca între 60 şi 70% din familiile în care un membru cel puţin lucrează la stat să intre în situaţia în care nu îşi vor putea acoperi nevoile de consum curent, faţă de 25% în prezent, conform unei analize făcute de BNS privind măsurile de austeritate bugetară.

‘În ce priveşte nivelul de trai, în prezent, din familiile în care cel puţin un membru lucrează la stat, circa 75 la sută îşi pot satisface nevoile de consum curent cu veniturile din salarii. O scădere a salariilor cu 25 la sută duce la scăderea drastică a acestei ponderi de la 75 la sută la 30 la sută.

Dacă scăderea este de doar 15 la sută per familie (doar unul dintre soţi lucrează la stat şi îi scade cu 25 la sută salariul, celălalt rămâne cu salariul constant constant de la privat), procentul ar fi cam 40 la sută. Rezultă că între 60 şi 70 la sută din familiile în care un membru cel puţin lucrează la stat vor intra în situaţia în care nu îşi vor putea acoperi nevoile de consum curent, faţă de 25 la sută în prezent’, se precizează în analiză.

La aceste scăderi se adaugă şi impactul reducerii cu 15 la sută a pensiilor. Pensionarii nu au de obicei economii care să joace rol de tampon. Elasticitatea va fi 1, adică o scădere a pensiilor cu 15 la sută se va traduce într-o scădere cu 15 la sută a consumului acestora.

Este frecventă situaţia familiilor formate din doi pensionari, deci 15 la sută va fi reducerea consumului pe familie, neexistând rolul compensator al angajatului în sistemul privat.

Astfel, conform analizei BNS, cumulat, efectul scăderii salariilor şi pensiilor asupra scăderii cererii agregate va contribui la reducerea PIB între 1,5 la sută şi trei la sută până la sfârşitul anului 2010. Astfel, recesiunea nu va putea fi evitată în 2010, şi ea se va situa între minus 0,7 la sută (dacă apreciem că în lipsa acestor măsuri scenariul oficial de crestere a PIB cu 0,8 la sută era valabil) şi minus 5,5 la sută (dacă apreciem că evoluţia PIB pe trimestrul I, când a scăzut cu 2,5 la sută faţă de trimestrul I 2009, este un bun predictor al evoluţiei PIB pe ansamblul anului în absenţa măsurilor de reducere a cheltuielilor).

‘Estimarea noastră este una medie, de scădere a PIB cu trei % pe ansamblul anului 2010. Aceasta se va repercuta şi asupra veniturilor bugetare. Dacă este dificil de modelat efectul indirect (impactul scăderii consumului asupra cifrei de afaceri, profitului, numărului de angajaţi şi implicit impozitelor pe profit şi pe forţa de muncă plătite de firmele private), acesta nu poate fi însă considerat drept neglijabil. În schimb, poate fi calculat (cu aproximaţie) efectul direct al scăderii salariilor cu 25 la sută asupra veniturilor bugetare, având în vedere ponderea de 38 la sută a salariilor bugetarilor în total salarii din economie.

Astfel, pe scenariul realist (median), încasările anualizate din TVA vor scădea cu 0,39 la sută din PIB (echivalentul unui punct procentual de TVA – având în vedere încasările totale din TVA de şapte la sută din PIB pe an) pe 7 luni, scăderea este de 0,23 la sută din PIB.

Per total, impactul reducerii salariilor cu 25 % este relativ modest: o economie bugetară de 0,42 % din PIB, evident insuficientă. Apreciem că Guvernul a subestimat impactul negativ asupra veniturilor bugetare. Veniturile din impozitul pe salarii şi din CAS scad direct proporţional cu scăderea salariilor (25 la sută), iar încasările din TVA scad proporţional cu scăderea consumului (15 la sută pe scenariul median)’, se arată în documentul BNS.

Acesta semnalează că reducerea masivă a cheltuielilor cu salariile nu are efectele scontate, iar o reducere moderată a fondului de salarii este necesară, dar trebuie făcută diferenţiat după venit.

Conform reprezentanţilor BNS, pensiile nu trebuie reduse nominal, iar investiţiile publice şi achiziţiile nu sunt domenii intangibile, ci, în perioadă de criză, este mai firesc să fie redusă risipa din acest domeniu înainte de a tăia salariile şi pensiile, în special pe cele mici.

Măsurile de austeritate prezentate de Executiv sunt considerate greşite de către BNS, deoarece nu se va reduce deficitul conform aşteptărilor, fiindcă ‘se va manifesta paradoxul economisirii: cu cât încerci să economiseşti mai mult, cu atât scad resursele disponibile pentru economisire’. Adică veniturile bugetare vor scădea şi ele, atât din taxele directe pe salariile bugetare cât şi din TVA-ul aferent consumului mai mic, iar consumul redus va duce cu siguranţă la un nou an de recesiune.

‘Bugetul pe 2010 este bazat pe creştere economică şi pe creşterea consumului cu trei la sută, ceea ce evident nu se mai întâmplă, deci şi veniturile anticipate nu se vor mai realiza. Scăderea consumului bugetarilor va crea un efect în lanţ la nivelul firmelor private din servicii, care, de asemenea, vor face disponibilizări şi vor înregistra profituri mai mici, implicit vor plăti impozite mai puţine la stat’, se precizează în analiza realizată de BNS.

De asemenea, conform documentului, măsura este nediferenţiată, fiind echivalentă cu un impozit regresiv (două milioane dintr-un salariu de opt milioane e o pierdere mai grea decât 20 de milioane dintr-un salariu de 80 de milioane). O reducere a fondului total de salarii era necesară, dar nu cu acelaşi procent pentru toţi.

‘Reducerile sau îngheţarea salariilor într-un mod nediferenţiat poate avea efecte perverse şi poate să nu ajute în promovarea sustenabilităţii fiscale. Aceste reduceri pot afecta calitatea serviciilor publice, să reducă cantitatea şi disponiblitatea unor servicii publice, ceea ce în final se poate solda cu o erodare continuă a încrederii populaţiei în Guvern.

Astfel de reduceri au doar un efect limitat, şi doar pe termen scurt. De regulă într-o astfel de situaţie, cei care pleacă primii sunt cei cu o pregătire superioară, ceea ce conduce la o reducere a productivităţii muncii în sectorul bugetar.

Atunci când sectorul public va angaja din nou, atunci va trebui să aloce sume suplimentare în vederea pregătirii profesionale a celor nou intraţi. Este important ca în această perioadă să fie relocaţi bani de la priorităţile mai puţin
importante către cele considerate esenţiale. Problema deficitului nu se termină aici. În primul rând, că trei la sută din PIB nu rezolvă decât problema din acest moment, însă deficitul va fi şi aşa mult prea mare pentru a ne considera salvaţi’, mai menţionează analiza BNS.

Conform acesteia, reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar, în modul în care s-a făcut va determina un efect consistent asupra consumului populaţiei care şi aşa a cunoscut o ajustare semnificativă.

Loading...

Citește și
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.