Corupţia ar putea împiedica paşii de austeritate vitali pentru România

Eşecul României în combaterea corupţiei reprezintă un risc pentru atât de necesarele măsuri de austeritate şi ar putea duce la deraierea acordului de ajutor cu Fondul Monetar Internaţional (FMI), vital atât pentru refacerea economică, cât şi pentru încrederea investitorilor, relatează Reuters luni, 31 mai, într-o amplă analiză.

Iar dacă deficitul bugetar foarte umflat nu este redus într-un mod credibil, ţara s-ar putea confrunta cu o spirală a datoriei similară cu cea a Greciei, care împarte primele poziţii în topul corupţiei din Uniunea Europeană (UE) cu România şi Bulgaria, potrivit Transparency International – notează Reuters.

Pentru a-şi finanţa deficitul, care este mai mult decât dublu faţă de limita UE de 3% din Produsul Intern Brut (PIB), România are nevoie de încrederea pieţelor financiare, care se tem că guvernul ar putea eşua în tentativa de a restructura un aparat de stat supradimensionat şi de a reduce salariile în condiţiile în care presiunea socială este tot mai mare.

Dacă aceste mişcări nu merg mână în mână cu sporirea eforturilor de combatere a corupţiei, problemele fiscale ale României nu vor dispărea şi neîncrederea în guvern i-ar putea radicaliza pe protestatari.

Acest lucru ar putea deraia un acord de 20 de miliarde de euro cu FMI, care este principala ancoră pentru investitorii străini, ai căror bani sunt vitali pentru scoaterea României dintr-o recesiune dureroasă.

‘Este clar că o reducere a sectorului de stat trebuie să aibă loc’, a declarat reprezentantul României la FMI, Mihai Tănăsescu. ‘Dar dacă reducerea îi afectează pe oamenii competenţi şi nu pe cei care au ajuns în posturi din cauză că au o relaţie sau o afiliere de partid, lucrurile nu vor merge mai bine’, a adăugat el.

Mituirea doctorilor sau a funcţionarilor pentru a grăbi obţinerea unor servicii este un lucru comun în România, notează Reuters. Numeroase slujbe în sectorul de stat au fost create pentru susţinători, în timp ce directorii numiţi politic la instituţiile controlate de stat au oferit adesea contracte generoase unor apropiaţi ai partidului, susţin observatorii.

În timpul boom-ului economic dintre anii 2005 şi 2008, cheltuielile din sectorul bugetar s-au triplat, costurile pentru plata salariilor, a pensiilor şi a beneficiilor sociale ajungând să reprezinte două treimi din veniturile bugetare. În sectorul de stat activează 1,4 milioane de persoane, dintre care un sfert au fost angajaţi în ultimul deceniu. Mulţi dintre ei au primit majorări de salarii cu trei cifre, precum şi beneficii suplimentare caracterizate drept ridicole de către analişti, precum bonusuri pentru ‘zâmbit’ sau pentru ‘întors din concediu’, relatează Reuters.

‘Am ajuns în această situaţie din cauza dorinţei de a crea şi de a menţine o clientelă politică, întrucât anumiţi oameni trebuiau să fie recompensaţi şi ţinuţi mulţumiţi’, a declarat Alina Inayeh, directoare a German Marshall Fund din Bucureşti.

Ea susţine că exemplul României ar putea fi unul plin de învăţăminte pentru alte ţări măcinate de corupţie din estul Europei, care ar putea deveni membre ale UE.

Serbia, Bosnia, Republica Moldova sau Albania, percepute ca fiind chiar mai corupte decât România, riscă să se confrunte cu probleme bugetare similare, în condiţiile în care aspiraţiile lor de aderare la UE le forţează să-şi deschidă economiile, făcând ca veniturile de stat să devină mai vulnerabile la problemele globale.

UE a criticat în mod repetat România pentru progresul lent în combaterea corupţiei de la acceptarea sa în organizaţie în 2007, dar până în prezent nu a aplicat sancţiuni.

România nu a reuşit încă să condamne un ministru pentru corupţie şi a eşuat în tentativa de a adopta codurile de procedură penală şi civilă, care ar trebui să uşureze misiunea procurorilor şi să faciliteze decizii mai rapide ale instanţelor.

România nu numai că nu a făcut niciun progres de la raportul UE din luna martie, ci dimpotrivă, apreciază Reuters, a făcut paşi înapoi.

Anterior în cursul lunii, România a adoptat o serie de modificări în legislaţie care fac ca un organism anticorupţie sprijinit de Bruxelles care verifică averile politicienilor să devină virtual impotent.

Sindicatele din România au anunţat săptămâna trecută că plănuiesc o grevă generală de o zi în iunie, atunci când parlamentul dezbate reducerile de salarii şi de pensii conform acordului cu FMI.

Analiştii susţin că guvernul centrist de cinci luni va depune eforturi pentru a impune aplicarea unora dintre măsuri până la capăt, în condiţiile în care se confruntă cu o nemulţumire socială crescândă şi cu probabile dificultăţi legislative.

Guvernul de la Bucureşti a promis să scadă salariile bugetarilor cu 25% şi pensiile cu 15% pentru a asigura deblocarea viitoarei tranşe a împrumutului de la FMI în valoare de 2 miliarde de euro, fără a mai fi nevoit să recurgă la mărirea taxelor.

Această perspectivă îi înfurie pe angajaţi precum Liliana Georgescu, o funcţionară de 48 de ani, care îşi va vedea venitul redus de la sub 200 de euro din luna iunie, şi care simt că politicienii nu plătesc acelaşi preţ.

‘Banii economisiţi prin aceste reduceri vor fi folosiţi pentru acoperirea unor găuri în buget care nu au fost făcute de către noi, ci de politicieni care au furat bani şi i-au băgat în buzunar’, a declarat femeia la un protest antiguvernamental.

‘Suntem dispuşi să protestăm ca-n Grecia din cauza asta’, a adăugat ea, potrivit Reuters.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.