Cum poate ieşi România din criză

Lucian Croitoru, Consilier al Guvernatorului BNR pe probleme de politică monetară, crede că pentru a reduce deficitul bugetar, România va trebui mai degrabă să facă privatizări serioase, decât să crească taxele şi impozitele, scrie România Liberă.


Cât a costat criza politică de astă toamnă, care a durat aproape trei luni?

L.C. Costurile directe ajung la câteva sute de milioane de euro: au fost dobânzi mai mari, au existat întârzieri în discuţiile cu FMI. La acestea se adaugă costurile indirecte: incertitudinea din sectorul privat, multe decizii nu au fost luate în acest sector, apoi disciplina fiscală a slăbit etc.

Care este în viziunea dvs. scenariul pozitiv după reducerea pensiilor si salariilor? În cât timp vor trebui să apară rezultatele?

L.C.: Aceste măsuri vizează reducerea deficitului bugetar. Efectele încep să apară imediat ce măsurile se aplică. În 2009 a fost diferit. În martie 2009 când s-au încheiat discuţiile iniţiale cu Fondul, programul acceptat de România prevedea o reducere cu 15,5 la sută a anvelopei salariale.

Nu s-a întâmplat. Cei de la Fondul Monetar au văzut că nu am reusit să restrângem foarte mult cheltuielile, şi au spus că trebuie să ne mutăm pe partea de venituri si să crestem TVA de la 19 la 24 de procente, să impunem o scară progresivă de impozitare a salariilor, de la 18 la 40 de procente. Expeţii FMI au fost însă de acord că nu aceasta este soluţia optimă în timp de criză şi au acceptat soluţiile propuse de Guvern.

Citeste si:  Antreprenorii români își deschid firme în Estonia

Care este scenariul negativ, ce se întâmplă dacă guvernul cedează presiunilor sociale sau dacă intervin alte defecţiuni de parcurs?

L.C.: Deficitul bugetar va trece de 10 procente din PIB, ponderea datoriei publice va creste la circa 60 procente din PIB.

Statul va avea acces la finanţare tot mai greu şi la costuri tot mai mari. Dacă nu se iau măsurile anunţate, va fi greu să găsim bani pe pieţele private. Acestea nu vor mai avea încrederea să cumpere titluri ale statului român. Aşa s-a întâmplat recent în cazul Greciei.

Citeste si:  Statul, cel mai mare cămătar: dobânda, 36,5%

Ce măsuri aţi lua dvs., dacă soluţia micsorării pensiilor si salariilor nu dă rezultate, din motive juridice, din cauza cedării în faţa presiunilor sociale etc?

L.C.: Dacă si aceste măsuri esuează, cel mai la îndemână pare să fie creşterea impozitelor

Cum a spus si guvernatorul Isărescu.

L.C.: Nu, guvernatorul nu a predicţionat creşterea impozitelor într-un viitor apropiat. A precizat că dacă ratăm şi acum ajustările pe partea de cheltuieli, atunci nu vom putea evita creşterea impozitelor. Dar a şi reiterat concepţia că nu este raţional să creşti impozitele fără să restructurezi cheltuielile şi să extinzi baza de impozitare.

Deci, cel mai facil e să cresti impozitele, dar vă garantez că nu vor aduce bani suplimentari la buget, fiindcă în ultimii 20 de ani veniturile bugetare nu au depăşit niciodată 32 la sută din PIB. Asta înseamnă că plătitorii de impozite, având în vedere volumul şi calitatea bunului public pe care-l livrează statul, nu doresc să plătească mai mult decât echivalentul a 32 la sută din PIB. Deci, chiar dacă se vor mări impozitele, oamenii vor găsi mijloace prin care să nu dea mai mulţi bani statului.

Citeste si:  Înscrierea menţiunilor la Registrul Comerţului: proceduri legale şi sancţiuni

Adică evaziunea controlează acest procent fatidic de 32 la sută?

L.C.: Da. De aceea prima soluţie reală rămâne tot în aria cheltuielilor. Al doilea lucru ar fi să se mărească baza de impozitare, adică să elimini toate exceptările de la impozitare. Cea mai mare exceptare este în sectorul agricol: terenul agricol fie e neimpozitat, fie impozitele sunt modice. In această zonă trebuie făcute reforme, dar ele nu pot avea efect peste noapte.

Aveţi dubii asupra faptului că se va face ordine în finanţe până anul viitor?

L.C.: Dacă guvernul implementează corect aceste reforme si vor veni banii de la FMI, eu cred că principalele probleme se aduc sub control. A rezolva corect înseamnă să implementezi toate ajustările structurale programate, înclusiv eliberarea de personal. De asemenea, cred că unele privatizări vor fi inevitabile pentru reducerea în continuare a deficitului la 4,4 procente din PIB în 2011.

Citește și
1 Comentariu
  1. tudor popescu spune

    Croitoru e doar finatist ! Habar nu are de mersul economiei. De fapt , dupa mine, NU AVEM SANSA DE REDRESARE PANA NU ANALIZAM CORECT MECANISMUL CARE A PRABUSIT ECONOMIC BRUSC ROMANIA. Nu stim cum si ce am gresit in administratia economica atunci cand de la faza „Romania nu va fi afectata ” la faza „avem semnele iesirii din criza” ne-am trazit in „criza profunda” Atentie ! Omitem in analize permanentul strigat al profesionistilor : „AVEM O CRESTERE NESANATOASA ! ” Cand „finaciarul” va declansa o analiza a mecanismului prabusirii… facem primul pas spre redresare !
    Pana atunci : motorul exportului nu va functiona …ca suntem detinatorii unei permante balante negative la export si din minus nu se face plus iar de al doilea si ultimul motor : consumul intern …aici e clar si pentru prescolari
    Vladescu , ca de obicei , a vorbit eliptic . Fraza complecta este : V-am mintit crezand noi insine in ce va spunem De acum n-o sa va mai muntim ! Ultima expresie e tot minciuna ca desi nu-si explica mecanismul caderii crede ca vede in viitor .
    NU VEDE NICI EL SI NICI BOC
    tudor popescu

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata