Lustraţia vine în România, dar va fi aplicată legea?

10

După 20 de ani, România s-a dotat cu o lege a lustraţiei, însă acum întrebarea este dacă ea va fi vreodată aplicată. Legea, aprobată în 19 mai cu o largă majoritate în camera inferioară a parlamentului, va interzice accesul la funcţiile publice, pentru o perioadă de 5 ani, pentru cei care au făcut parte din structurile puterii şi aparatul represiv al României comuniste înainte de 22 decembrie 1989, comentează marţi waz.euobserver.com.

Legea a fost criticată imediat ca fiind atât anacronică, cât şi tardivă. Unii deputaţi, majoritatea social-democraţi (foşti comunişti), au contestat-o la Curtea Constituţională, care va trebui să se pronunţe asupra constituţionalităţii ei în săptămânile următoare.
Dar legea este criticată şi pentru limitele sale. În primul rând, cei vizaţi, dacă încă mai activează, nu vor avea acces la funcţii publice numai după încheierea mandatului lor actual.

Citeste si:  Calea de urmat privind apărarea antirachetă

De asemenea, potrivit sursei citate, legea nu afectează o serie întreagă de foşti oficiali care au lucrat în misiunile comerciale ale României în perioada comunistă sau care au făcut parte din structurile financiare interne al statului comunist (aşa cum este vicepreşedintele formaţiunii de guvernământ PDL Theodor Stolojan).
Pe de altă parte – continuă portalul de ştiri citat – legea a fost extinsă şi la persoanele care au condus editurile oficiale, cum este cazul primului preşedinte din perioada post-comunistă Ion Iliescu.

Legea suferă şi de faptul că organismul mandatat cu studierea arhivelor fostelor servicii secrete, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii (CNSAS), încă nu are acces la mare parte din înregistrările referitoare la ofiţerii şi agenţii care sunt încă activi. Alte neajunsuri ale legii privesc aspecte mult mai practice.

Citeste si:  Arganul - practici şi tehnici folosite în Maroc

Dacă arhivele fostelor servicii secrete au fost bine păstrate şi organizate rezonabil, nu acelaşi lucru se poate spune despre arhivele partidului comunist. Digitalizarea unor documente ce ocupă 3,5 kilometri de rafturi a început abia recent şi se află încă în stadiul incipient.
Chiar dacă s-a făcut oarece ordine în ele, arhivele ar trebui să fie verificate şi examinate de personalul aceluiaşi CNSAS – un organism cu 140 de angajaţi care nu ar face faţă volumului de muncă suplimentar implicat.

Înşişi membrii instituţiei au subliniat că decizii de asemenea importanţă, care au un efect decisiv asupra carierei şi imaginii publice ale unei persoane, nu pot fi luate în mod superficial. Cei 140 de cercetători de la CNSAS sunt încă în curs de verificare a dosarelor unui număr de 50.000 de candidaţi la alegerile locale şi mii de candidaţi la cele parlamentare.

Citeste si:  Dacă ar candida azi la Preşedinţie, Nicolae Ceauşescu ar fi votat de 41% dintre români

Acestora li se adaugă magistraţii şi persoanele ce au primit statutul de ‘revoluţionar’, care se acordă participanţilor la revolta populară ce a dus la căderea regimului comunist în decembrie 1989. Totuşi, întrucât acest statut implică o serie de privilegii, s-a ajuns la o proliferare a ‘revoluţionarilor’. Până acum, CNSAS a verificat dosarele unui număr de 1.000 magistraţi (dintr-un total de 5.000) şi de 2.000 de revoluţionari (dintr-un total de circa 8.000), adaugă sursa citată.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata