Programul de austeritate a dat roade în Estonia: ţara s-a calificat pentru a adopta euro

Nici o altă ţară europeană nu a fost mai expertă decât fosta republică sovietică Estonia în înfruntarea crizei economice globale. Tallinnul a pus în aplicare unele dintre măsurile cele mai dure de austeritate din Europa, timp de un an, şi s-a calificat pentru a deveni următoarea ţară care va introduce moneda euro, în 2011, scrie Der Spiegel.

Estonia a adoptat ceea ce constituie, probabil, cel mai liberal set de reglementări economice din Europa. Estonienii pot atribui un deceniu de plină expansiune a creşterii cu două cifre acestor reglementări, dar sunt, de asemenea, autorii, după o prăbuşire brutală, unui program de austeritate de neegalat şi dureros. Din punct de vedere fiscal, programul a fost eficient.

Estonia şi-a însănătoşit finanţele în numai un an, iar acum ţara îndeplineşte toate criteriile de aderare la zona euro. Noile datorii se ridică la doar 2,4 la sută din PIB, iar datoria totală a ţării la începutul anului a fost de numai 7,2 la sută din PIB, comparativ cu 115 la sută a Greciei.
Există însă un preţ pentru acest succes: 137.000 de oameni nu au un loc de muncă, fapt care, la o populaţie de 1,3 milioane de locuitori face ca rata şomajului să fie de 19.8 la sută.

Ce a mers greşit în Estonia? „Am instalat un laborator de test liberal în ţara noastră”, spune profesorul de economie Rainer Kattel. „A funcţionat bine, prea bine, de fapt”, precizează el. În anii 1990, Tallinnul a privatizat toate societăţile nerentabile de stat, porturi şi bănci şi a introdus o cotă unică de impozitare, care este în prezent de 22 la sută pentru toţi estonienii.

Mai ales bănci scandinave au început să investească masiv în această ţară, preluând din sectorul financiar şi achiziţionând bunuri imobiliare, iar investitorii au construit clădiri de birouri. Dintr-o dată se părea că estonienii îşi puteau permite orice şi toată lumea a cumpărat maşini noi şi case.

Împrumuturile au fost disponibile la rate avantajoase, iar cei care se grăbeau puteau împrumuta sume mici, chiar prin mesaj pe telefoanele mobile. Toţi aceşti bani ieftini au stimulat consumul intern. „Din păcate, Estonia nu a reuşit să dezvolte un sector de export puternic”, spune Kattel. Valoarea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor cu 20 la sută.

Atunci când băncile scandinave au devenit mai prudente, creşterea economică a scăzut brusc. Având în vedere că coroana estoniană este raportată la moneda euro la o rată de schimb fixă, opţiunea de a devaloriza pur şi simplu moneda nu a fost disponibilă pentru guvernul de la Tallinn. În schimb, a trebuit să facă ţara mai competitivă prin reducerea cheltuielilor guvernamentale.

Economiştii se referă la această reţetă de austeritate dureroasă ca la o devalorizare internă. Guvernul a economisit privind funcţionarii publici, îngrijirea de sănătate, pensiile şi infrastructura, şi a majorat impozitele pe consum. Multe companii au redus salariile cu mai mult de 10 la sută – şi populaţia a suferit în linişte. Nu a existat niciun marş de protest impotriva programului de austeritate şi chiar în parlament puţini au contestat cu adevărat politicile economice ale guvernului.

Guvernul plăteşte gradat ajutoare de şomaj timp de un an, urmate de beneficii deloc neglijabile de asistenţă. Mulţi estonieni îşi folosesc acum economiile. Poate că unul dintre motivele pentru care sunt atât de răbdători este pentru că, în pofida crizei, ţara a fost rareori într-o poziţie mai bună. Estonia este independentă, standardul de viaţă a crescut enorm în ultimii ani, iar cetăţenii săi încă mai au amintiri vii despre vremurile rele când Estonia era o republică sovietică îndepărtată.

Ministrul de finanţe, Jürgen Ligi, 50 de ani, este politicianul responsabil de punerea în aplicare a programului guvernamental de austeritate. Şi-a redus propriul salariu cu aproximativ 20 de procente. „Am avut o bulă imobiliară şi un balon financiar. Ele s-au spart, iar economic vorbind, suntem înapoi la nivelul din 2005”, spune el. „Am învăţat din acest lucru. Modul in care facem afaceri a devenit mult mai prudent şi mai conservator decât în trecut”, precizează.

Când a fost întrebat dacă, în lumina crizei euro actuale, estonienii chiar doresc adoptarea monedei comune, el a răspuns: „Fără îndoială, moneda comună aduce stabilitate şi încredere, în special pentru o ţară mică precum Estonia.”
Ziarele din Tallinn speculează acum privind modul în care guvernele din UE intenţionează să explice electoratului lor că zona euro trebuie extinsă pentru a include o fostă ţară din blocul estic.

Ligi este de părere că un astfel de scepticism este incorect. „Noi nu venim din junglă”, spune el. „Estonia este un model de disciplină bugetară nordică”, consideră Ligi.
Comisia Europeană s-a pronunţat deja în favoarea acceptării estonienilor, iar acum decizia revine ţărilor din zona euro. În mod bizar, trei ţări puternic îndatorate – Italia, Spania şi Portugalia – se vor număra printre cele care vor decide dacă elevului model Estonia trebuie să i se permită adoptarea euro de anul viitor.

Loading...
loading...
Citește și
Loading...
loading...

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.