EUR
4,84 RON
(+0.1%)
USD
4,31 RON
(+0.33%)
GBP
5,42 RON
(+0.27%)
CHF
4,48 RON
(+0.52%)
BGN
2,47 RON
(+0.11%)
BYN
1,80 RON
(+0.31%)
CAD
3,19 RON
(+0.42%)
RSD
0,04 RON
(+0.09%)
AUD
2,98 RON
(-0.17%)
JPY
0,04 RON
(+0.65%)
CZK
0,18 RON
(-0.05%)
INR
0,06 RON
(+0.74%)

Comisia juridică trebuie să adopte raportul legii ANI până pe 16 iunie

Comisia juridică a Camerei Deputaţilor trebuie să adopte raportul în cazul cererii de reexaminare a Legii ANI solicitată de preşedintele Traian Băsescu până pe 16 iunie, potrivit deciziei Biroului permanent.

De asemenea, conducerea Camerei a decis ca până pe 22 iunie Comisia juridică să întocmească raportul asupra legii privind statutul funcţionarilor publici declarată neconstituţională de CCR.

Preşedintele Traian Băsescu a trimis, pe 2 iunie, Parlamentului cererea de reexaminare asupra Legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative.

Şeful statului arată în cererea de reexaminare că, în actualul context al existenţei numeroaselor cazuri de implicare a unor persoane, direct sau indirect, în derularea unor contracte cu bani publici, în perioada exercitării funcţiilor sau demnităţilor publice, se consideră „oportun, pentru asigurarea transparenţei, introducerea unei rubrici în care titularul să declare dacă el, soţul, copiii majori sau părinţii săi ori ai soţului, au derulat sau derulează, direct sau prin intermediul vreunei societăţi comerciale la care sunt asociaţi ori acţionari, contracte finanţate din bani publici”.

Cât priveşte declaraţiile de avere şi de interese depuse anterior intrării în vigoare a prezentei legi, şeful statului apreciază că ele ar trebui să rămână publice.

Un alt element invocat de preşedinte se referă la eliminarea din declaraţia de avere destinată publicităţii a unor elemente care se regăsesc în cea confidenţială şi care, în opinia acestuia, face ca actul public să nu mai prezinte relevanţă.

„Este cazul subcapitolului dedicat bunurilor sub formă de metale preţioase, bijuterii, obiecte de artă şi de cult, colecţii de artă şi numismatică, obiecte care fac parte din patrimoniul cultural naţional sau universal, a căror valoare însumată depăşeşte 5.000 de euro, dar şi a categoriei soţului şi a copiilor, la capitolul dedicat cadourilor, serviciilor sau avantajelor primite gratuit sau subvenţionate faţă de valoarea de piaţă, din partea unor persoane, organizaţii, societăţi comerciale, regii autonome, companii/societăţi naţionale sau instituţii publice româneşti sau străine, altele decât angajatorul, inclusiv burse, credite, garanţii, decontări de cheltuieli, a căror valoare individuală depăşeşte 2.000 de euro.

De asemenea, înscrierea în formularul declaraţiei de avere destinat publicităţii a unor elemente precum modul de dobândire, suprafaţa bunurilor imobile şi valoarea de impozitare a lor ori modul de dobândire şi valoarea de impozitare a bunurilor mobile, precum şi societatea la care o persoană deţine titluri sau cote de participare nu reprezintă o încălcare a vieţii private sau a unor date ce au caracter personal.

De aceea, considerăm oportun ca declaraţia de avere destinată publicităţii să coincidă cu cea confidenţială, mai puţin sub aspectul datelor cu caracter personal, astfel încât accesul la astfel de informaţii să nu fie îngrădit”, subliniază preşedintele.

Într-un comunicat transmis de Administraţia Prezidenţială, şeful statului explică faptul că legea trimisă spre promulgare are ca obiect de reglementare cadrul normativ privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, precum şi corelarea dispoziţiilor Legii nr. 144/2007 cu cele ale Constituţiei, ca urmare a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 415/2010.

„Noua lege prevede, încă din primul articol, categoriile de persoane obligate să depună declaraţii de avere şi de interese. Exceptarea de la aceste obligaţii a persoanelor care candidează pentru funcţiile de preşedinte al României, deputat, senator, consilier judeţean, consilier local sau primar afectează procesul de transparenţă şi integritate în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice.

Combaterea corupţiei şi asigurarea transparenţei şi a integrităţii în sectorul public reprezintă elemente ale unei bune guvernări pentru orice societate şi sunt o prioritate a societăţii româneşti. În virtutea importanţei funcţiei pe care ar putea să o ocupe, candidaţii trebuie să dea dovadă de integritate, iar alegătorul trebuie să cunoască cât mai bine candidaţii”, este un alt motiv invocat de preşedintele Băsescu pentru reexaminarea actului normativ.

Potrivit şefului statului, efectuarea activităţii de analiză a declaraţiei de avere, a datelor şi informaţiilor privind averea existentă, a modificărilor patrimoniale intervenite în perioada exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, precum şi efectuarea activităţii de analiză a conflictelor de interese şi a incompatibilităţilor se desfăşoară pe durata exercitării funcţiilor ori demnităţilor publice, cât şi în decursul unui an după încetarea acestora.

„Apreciem că termenul de un an este insuficient pentru ca Agenţia Naţională de Integritate să-şi poată realiza prerogativele conferite de lege. De aceea, instituirea termenului general de prescripţie de 3 ani ar corespunde necesităţilor de timp pentru înfăptuirea acestor activităţi”, arată preşedintele.

Un alt motiv invocat pentru reexaminare este cel referitor la trimiterea rapoartelor de analiză organelor fiscale, celor de urmărire penală şi celor disciplinare, dar şi comisiei de cercetare a averilor prevăzută în Legea nr. 115/1996, organ colegial, format din judecători şi procurori, astfel cum se stipula în forma adoptată de Camera Deputaţilor, care este de natură să introducă instrumente pentru un control real al averilor şi să ofere garanţii suplimentare privind protecţia drepturilor şi a libertăţilor fundamentale ale cetăţenilor.

În context, preşedintele susţine reintroducerea în lege a dispoziţiilor referitoare la comisiile de cercetare a averilor prevăzute în Legea nr. 115/1996. De altfel, titlul legii face trimitere, în partea finală, la modificarea şi completarea altor acte normative, având în vedere chiar dispoziţiile Legii nr. 115/1996.

Referitor la articolul 28 alin. (2) din legea trimisă spre promulgare, potrivit căruia „nu constituie infracţiune fapta persoanei care îşi modifică declaraţia de patrimoniu sau de interese care nu corespunde adevărului, dacă denunţă fapta mai înainte ca autoritatea să se fi sesizat pentru aceasta”, şeful statului evidenţiază că acesta „este cel puţin ambiguu”.

„Practic, prin conferirea acestei posibilităţi, infracţiunea de fals în declaraţii, atunci când priveşte declaraţiile de avere şi de interese, rămâne fără conţinut. Considerăm că se impune eliminarea textului cu privire la situaţia în care rectificarea este iniţiată de către autorul declaraţiei de avere şi/sau declaraţiei de interese, aceasta putând fi depusă oricând până la data emiterii informării prevăzute la art. 14 şi 20.

În forma trimisă la promulgare, există riscul ca orice autor al declaraţiei să poată iniţia rectificarea în orice moment, chiar şi în faţa inspectorului, anulând astfel posibilitatea de a compara şi verifica declaraţiile de avere şi de interese”, se mai precizează în cererea transmisă Legislativului.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata