Criza datoriei: bătălia dintre puterea politică şi pieţe

17

Fondurile speculative care aplică o strategie denumită ‘global macro’ au înregistrat pierderi de 0,92% în luna mai, potrivit companiei americane de cercetare Hedge Fund Research (HFR).

De la începutul anului, aceste fonduri, care ar fi trebuit să profite de pe urma crizei, au produs clienţilor lor pierderi de 1%, în timp ce majoritatea fondurilor de investiţii alternative îşi păstrau patrimoniul intact (-0,3%), scrie ziarul elveţian Le Temps. ‘Nu este o catastrofă, asemenea fluctuaţii sunt normale pentru aceste fonduri ‘macro”, afirmă un specialist în hedge funds.

La jumătatea lunii aprilie, Louis Bacon, legendarul finanţist din fruntea Moore Capital, le spunea clienţilor săi că ‘cea mai interesantă investiţie’ consta în ‘potenţiala prăbuşire a uniunii monetare europene’. Fondul vedetă Moore a suferit totuşi pierderi neobişnuite, de aproape 8%, în primele săptămâni ale lunii mai, potrivit unui investitor.

Agenţia Bloomberg arată că, în primele trei săptămâni ale lui mai, cel mai mare fond de investiţii din Europa, Brevan Howard, nu a câştigat nimic, iar fondul Advantage al lui John Paulson, cel care a făcut o avere din criza ‘subprime’, a pierdut aproximativ 7% din valoarea iniţială.
Este vorba de o derută care dă impresia că statele europene au câştigat ‘această bătălie între puterea politică şi pieţe’ evocată de cancelarul Angela Merkel, la 6 mai, în faţa parlamentarilor germani.

Citeste si:  Se întoarce tirania patronilor

Realitatea este mult mai complexă, potrivit Le Temps. Un mare număr din aceste fonduri speculative ‘au câştigat cu siguranţă mulţi bani în martie şi aprilie, astfel încât şi-au consolidat poziţiile în luna mai:
de la pariurile în scădere asupra Greciei, au trecut la cele asupra euro, a Burselor europene, acumulând aur în acelaşi timp’, afirmă Laurent Chevallier, specialist de la Eurofin Capital din Geneva. Aceste pariuri au fost contracarate de planul de salvgardare de 750 de miliarde de euro, anunţat la 9 mai, de Uniunea Europeană şi apoi de decizia Băncii Centrale Europene (BCE) de a cumpăra datorii de stat.

Citeste si:  Alexandru Visinescu, accused of crimes against humanity

În luna mai, aceste fonduri nu speculau pe paroxismul crizei datoriei în Europa. Lumea fondurilor speculative era în realitate scindată în două tabere, potrivit specialiştilor. În opinia unui specialist de la Pictet Alternative Investments, o parte se aştepta la ‘un răspuns mai puţin ferm din partea guvernelor europene şi la o deteriorare a situaţiei’ şi a mizat pe scăderea euro sau pe împrumuturile statelor europene.

Cealaltă tabără a mizat pe o analiză ‘mai pozitivă’ a situaţiei. Mobilizarea guvernelor europene şi a BCE faţă de ceea ce era perceput drept atacuri speculative nu este singura explicaţie a acestor pierderi numite ‘global macro’, potrivit specialiştilor. În medie, ‘partea de investiţii consacrată împrumuturilor de stat a rămas limitată, iar intervenţiile europene au explicat cel mult un sfert din contra-performanţa lor’, conform unui specialist de la EIM.

Citeste si:  Banda desenată cu cele mai multe traduceri

Aceste ultime săptămâni de confuzie generală relativizează influenţa fondurilor speculative asupra crizei din Europa. ‘Lipsesc statistici, dar este clar că prezenţa acestor fonduri – care preferă devizele – pe piaţa datoriilor de stat rămâne destul de marginală’, consideră un specialist de la Pictet.
Sectorul gestionării alternative apreciază că aceste vânzări ale datoriilor europene de către bănci şi fondurile de pensii sunt cele care ar fi exacerbat presiunile asupra împrumuturilor de stat.

‘Nu văd cum aceste ‘hedge funds’ ar fi putut să împingă la 18% ratele impuse Greciei, în timp ce băncile, principalele deţinătoare ale acestor împrumuturi, se debarasează de ele la indiferent ce preţ’, potrivit specialistului de la EIM. Acest eşec al fondurilor speculative ar putea să fie de scurtă durată. Viziunea lor asupra situaţiei din Europa nu s-a schimbat deloc.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata