UE aşteaptă reforme structurale de la Spania şi Portugalia

15

 

Miniştrii de finanţe din zona euro şi ai Uniunii Europene se întâlnesc luni şi marţi la Luxemburg pentru a analiza noile măsuri de redresare prezentate de Spania şi de Portugalia, al căror scop este reducerea cât mai rapidă a deficitului public, notează ziarul El Pais.

Miniştrii nu vor adopta însă nicio măsură definitivă, care va fi amânată până în iulie. A fost amânat de asemenea raportul Comisiei Europene privind planul de redresare pentru 15 iunie, cu o zi înainte de data fixată de guvernul spaniol pentru aprobarea reformei în domeniul muncii.
Schimbările în reglemetarea pieţei muncii şi concluzia procesului de integrare a caselor de economii sunt decisive pentru avizul favorabil al UE, care nu cere doar o diminuare a deficitului, ci şi reforme structurale.

La reuniunea Eurogrupului de azi ca şi cea Ecofín de mâine, comisarul european pentru probleme economice, Olli Rehn, se va limita să facă comentarii verbale, fără să prezinte un document scris asupra planurilor de redresare spaniol şi portughez, potrvit surselor comunitare. La sfârşitul anului 2009, 22 de ţări depăşeau pragul de 3% din deficitul públic.

Citeste si:  Spania a ieşit din recesiune în T1, dar creşterea ar putea fi de scurtă durată

Spania a trecut deja favorabil primul său examen al măsurilor adiţionale cerute de Bruxelles la precedenta reuniune a Eurogrupului din 18 mai. Planul spaniol presupune o reducere a cheltuielilor publice de 15 miliarde de euro între 2010 şi 2011, echivalând între 0,5% şi 1% din PIB, în respectivii ani.
Angajamentul este de a reduce deficitul public de la 11,2% din PIB în 2009 până la 6% în 2011, pentru a-l situa în jur de 3%, prevăzut de Pactul de Stabilitate şi Creştere în 2013.

Dintre măsurile prevăzute, şapte au caracter fiscal (incluzând reduceri ale salariilor bugetarilor şi îngheţarea anumitor pensii) şi două cu caracter structural (reformă în sectorul financiar şi reforma pieţei muncii). Guvernul premierului Jose Luis Rodriguez Zapatero va încerca săptămâna aceasta un acord cu sindicatele şi patronatul asupra reformei în acest domeniu şi s-a angajat să aprobe pachetul la 16 iunie.

Citeste si:  ArcelorMittal depășește așteptările de profit după noul blocaj coronavirus

Până acum toate comentariile Bruxelles-ului faţă de eforturile Spaniei au fost pozitive. Însă Bruxelles-ul vrea să se asigure că reformele structurale se vor implementa imediat: un acord în domeniul muncii şi o restructurare accelerată a caselor de economii. Guvernul a aprobat un prag de cheltuieli pentru bugetul din 2011, cu 7,7% mai mic decât cel iniţial din 2010.

Reducerile care vizează unele ministere ajung până la 15%. Cu aceste date se va prezenta ministrul spaniol al economiei Elena Salgado la reuniune. Dincolo de planurile de redresare ale Spaniei şi Portugaliei, atenţia reuniunii Eurogrupului se va axa asupra situaţiei băncii europene, care trebuie să-şi acopere o gaură de capital creat activele pe care criza financiară le-a lăsat fără valoare.

Potrivit BCE, entităţile europene trebuie să ‘însănătoşească’ 195 de miliarde de euro până la finele lui 2011, o povară care apasă asupra acordării de credite companiilor şi familiilor. La dificultăţile moştenite de criza financiară se adaugă şi îndoielile privind capacitatea de plată a unor ţări.

Citeste si:  Caracatiţa Paul a trecut la...publicitate

Un studiu realizat de Royal Bank of Scotland arată că banca internaţională a împrumutul sectoare publice şi private din Spania, Grecia şi Portugalia pentru 2002 miliarde de euro din care, marea parte, 1005 miliarde Spaniei. Expunerea băncii europene este 700 miliarde euro.
Miniştrii vor încerca să ajungă la un acord asupra aspectelor tehnice ale societăţii care va gestiona împrumuturile de până la 440 miliarde de euro, care sunt incluse în planul de ajutorare în valoare de 750 miliarde pentru ţările în dificultate aprobat în mai.

Există două formule de funcţionare a societăţii (cu sediu la Luxemburg şi la care sunt acţionari statele din zona euro) una prin eurobonuri şi alta prin girare. Prima ar aduce banii de pe piaţă printr-o emisie de eurobonuri şi ar împrumuta fondurile ţărilor în dificultate; iar în a doua statul ar fi cel care ar efectua direct o emisie a datoriei care ar fi girată de societate.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata