Investiţiile străine din G20 au însumat 600 de miliarde de dolari în 2009

14

Investiţiile străine directe (ISD) au scăzut cu 40% în 2009, se arată în cel de-al treilea Raport asupra Investiţiilor Străine în G20, elaborat de Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Europeană (OECD) şi Conferinţa Naţiunilor Unite pentru Comerţ şi Dezvoltare (UNCTAD) şi dat luni, 14 iunie,  publicităţii.

Concluzia Raportului este că liderii G20 au rezistat tentaţiei de a adopta măsuri protecţioniste, incertitudinile persistă în ceea ce priveşte nivelul investiţiilor străine şi va mai dura până ce acesta va ajunge la nivelul de dinaintea crizei. În 2009, ISD în 19 dintre ţările G20 s-au ridicat la 600 de miliarde dolari SUA, în timp ce investiţiile străine globale au ajuns la un trilion de dolari SUA.

În timpul perioadei la care se referă Raportul (1 noiembrie 2009 – 20 mai 2010), opt dintre cele 20 de Guverne au luat măsuri specifice pentru stimularea investiţiilor, care nu privesc siguranţa naţională sau măsurile de urgenţă.

Printre cele opt se numără China, care a modificat de la 100 de milioane la 300 de milioane de dolari SUA pragul investiţiilor străine pentru care este nevoie de aprobarea Guvernului central.

India a concentrat, într-o singură reglementare, prevederile referitoare la ISD, a liberalizat înfiinţarea de sucursale şi birouri de reprezentare străine şi a modificat pragul pentru investiţiile care au nevoie de aprobări.

De asemenea, India a permis instituţiilor străine să ofere servicii de învăţământ superior şi a introdus preţuri minime pentru vânzarea de acţiuni de la rezidenţi la nerezidenţi şi preţuri maximale pentru vânzările în sens invers.

Citeste si:  Donaţiile pentru diminuarea efectelor crizei economice totalizează 729.077 lei

Printre măsurile specifice enumerate în Raport se mai numără şi permisiunea acordată de Africa de Sud băncilor înregistrate în această ţară să dobândească expuneri interne şi externe directe de 25 la sută din totalul pasivelor.

În timpul crizei, 14 guverne ale ţărilor membre G20 au apelat la măsuri de urgenţă, în sectorul financiar şi nefinanciar.

Domeniile în care au fost luate astfel de măsuri sunt:

  • cel auto (cinci ţări),
  • agricultura (patru ţări),
  • construcţiile navale (două guverne au apelat la fonduri speciale pentru a cumpăra nave din şantierele navale naţionale),
  • produse ecologice (trei guverne au apelat la astfel de scheme de ajutor, vizând în special domeniul auto).

În Raport se arată că unele dintre schemele de sprijinire a investitorilor străini, în special în domeniul auto, sunt acum prelungite, iar altele nu mai permit accesul unor noi investitori.

Un sector în care şapte ţări au deschis noi scheme de sprijinire a investitorilor străini în G20 este cel agricol.

Moştenirea acestui tip de măsuri de urgenţă este mare; valoarea totală a sprijinului de stat în G20 depăşea la 20 mai suma de un trilion de dolari SUA, se arată în Raport.

Citeste si:  China: Jing-Jin-Ji va fi cel mai mare oraş din lume, cu 100 de milioane de locuitori

În sectorul financiar, cheltuielile publice pentru anumite companii s-au ridicat la sute de miliarde de dolari, iar companiile din sectorul nefinanciar au primit ajutoare de mai multe miliarde de dolari fiecare.

În sectorul financiar, numai 10 la sută dintre firmele care au beneficiat de astfel de ajutoare au rambursat împrumuturile, au răscumpărat acţiunile sau au plătit garanţiile publice, iar circa 20.000 de companii continuă să beneficieze de programe de sprijin de urgenţă.

Autorii Raportului OCDE şi UNCTAD mai subliniază că guvernele încearcă în continuare să se asigure că beneficiile unei măsuri de sprijin de urgenţă se concentrează în ţara care a acordat sprijinul. Raportul aduce ca exemplu cazul a trei producători auto francezi care s-au angajat ca timp de cinci ani după primirea împrumutului de stat să nu închidă nici o fabrică din Franţa. În timpul perioadei la care se referă Raportul, uneia dintre companii, care încerca să îşi mute o fabrică peste hotare, i-a fost atrasă atenţia asupra termenilor în care a primit ajutorul.

O altă companie auto franceză a primit un ajutor de stat cu condiţia de a produce un anumit model în Franţa şi este ‘posibil ca şi alte guverne să exercite presiuni asupra firmelor cărora le-au acordat împrumuturi’, subliniază Raportul.

În timpul perioadei 1 noiembrie 2009 – 20 mai 2010, reprezentanţii celor 20 de economii au încheiat 12 tratate bilaterale de investiţii şi alte opt acorduri cu prevederi în domeniul investiţional. La acestea se adaugă alte acorduri investiţionale şi tratate investiţionale bilaterale. Astfel, numărul tratatelor bilaterale era, la 20 mai, în număr de 102 în Franţa, 135 în Germania, 125 în China, 104 în Marea Britanie şi 47 în SUA.

Citeste si:  Ce va supraviețui din politica SUA în Orientul Mijlociu sub conducerea lui Joe Biden?

Numărul acordurilor de investiţii la 20 mai era de 139 în China, 166 în Franţa, 199 în Germania, 168 în Marea Britanie şi 106 în SUA.

În UE au fost semnate 61 de acorduri de investiţii.

‘Acest inventar al măsurilor de sprijinire a investiţiilor arată că, în general, guvernele G20 şi-au onorat promisiunea luată la întâlnirile la vârf de la Washington, Londra şi Pittsburgh de a se abţine să ridice noi bariere în calea investiţiilor internaţionale.

Majoritatea acestor măsuri au arătat o mai mare deschidere şi transparenţă pentru investitorii străini’, se arată în concluziile Raportului, care urmează să fie utilizat în următoarea întâlnire a liderilor G20, cărora li s-au supus atenţiei, în mod prioritar, trei domenii: asigurarea că activele dobândite în urma schemelor de sprijin adoptate în timpul crizei sunt eliminate la timp şi într-o manieră nediscriminatorie; încetarea schemelor de ajutor de urgenţă; continuarea reformelor fundamentale.

Obligaţia luată de liderii G20 de a se abţine de la măsuri protecţioniste şi de a promova investiţiile globale expiră la finele anului 2010.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata