Cum sunt furaţi banii băncilor cu acte false şi apeluri telefonice deviate, la care răspund puşcăriaşi

– Acte de identitate sau de venit false, apeluri telefonice deviate, infractori nedovediti sau chiar puscariasi si, aproape de fiecare data, un functionar din interiorul institutiei, sunt „ingredientele” fraudelor bancare, care mananca in criza din ce in ce mai mult din profitul creditorilor.

Fraudele bancare au devenit tot mai dese pe fondul crizei, creand bancilor prejudicii consistente, a spus Cristian Mocanu, avocat la firma de avocatura Mateut-Budusan, in cadrul seminarului Fraud Prevention care a avut loc marti la Bucuresti, scrie Dailybusiness.ro.

Cele mai frecvent intalnite fraude bancare organizate din exteriorul bancii (deci care nu sunt planificate de functionari bancari) se intalnesc la creditele de consum, a declarat Marian Dorobantu, coodonatorul departamentului de prevenire a fraudei din Raiffeisen Bank Romania. Cei care pun la punct schema de frauda racoleaza persoane carora le furnizeaza acte de venit false, cu care acestia din urma se duc la banca si incearca sa obtina creditul.

Citeste si:  Dan Şucu: Băncile sunt responsabile pentru 80% din şocul cu care a lovit criza economică

Dupa ce ofiterii de credit fac verificarea actelor, telefoneaza firmei la care solicitantul de imprumut a declarat ca lucreaza. Apelul telefonic este deviat insa de autorii fraudei de pe numarul firmei (de multe ori companii prestigioase, precum Rebu, Tip Top, potrivit lui Dorobantu) catre un alt numar de telefon, unde raspunde una dintre persoanele implicate in schema.

Tonul vocii si modul in care sunt furnizate detaliile catre banca este foarte profesionist. Unele grupuri chiar au pregatit oameni care creeaza un zgomot de fundal asemenator celui dintr-o companie”, a mentionat reprezentantul Raiffeisen Bank. Acesta spune ca intr-una din scheme, cel pregatit sa raspunda la telefon era chiar o persoana aflata in inchisoare.

Citeste si:  ONPCSB a suspendat 4 tranzacţii suspecte de spălare de bani, în valoare de aproape 829.000 de euro

Dupa ce fac verificarea datelor, bancile acorda creditele. Titularii incaseaza imprumuturile si le impart cu cei care i-au racolat. Marian Dorobantu spune ca una din cele mai mari scheme de acest gen a fost organizata in 2007-2008, si a implicat numerele de telefon a mai mult de 30 de companii si 200 de persoane care au ridicat credite.

Citește și
2 Comentarii
  1. NANE406 spune

    singura diferenta e ca infractorii au gandit o schema si o aplica…”neoficial” in timp ce bancile ne fura „profesionist si oficial”. Sia sa le-au crescut profiturile anul trecut. Nu-i mai plangeti!!

  2. marius spune

    romamia e in alerta de gradul zero si noi ne plangem de nu stiu ce banca.. si eu sunt il litigiu cu o banca de 3 ani .. si inca ma judec k nu vrea esalonat banii.. fara sa vreau am ajuns aici la judecata..pt 12000 lei..iar altii care fura (ia) de la stat milioane de euro su se mai sesizeaza nimeni..dc?? k sunt tot din guvern?? sau mananca precum o caracatita??

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close