Europa Centrală şi de Est rămâne foarte atractivă pentru întreprinzători în comparaţie cu zona euro

În anii ’90, când investitorii occidentali s-au grăbit să intre pe pieţele nou deschise din Europa Centrală şi de Est, este posibil să fi văzut că perechea balcanică cu probleme, România şi Bulgaria, au ratat o mare parte din acţiune, scrie ziarul britanic Financial Times, care a publicat o serie de articole despre oportunităţile de afaceri din Europa Centrală şi de Est.

Retaileri, producători şi dezvoltatori imobiliari au investit bani în Republica Cehă şi Ungaria, aducând promisiunea unei recuperări rapide până la standardele occidentale de viaţă. Alte ţări din Est, cu o infrastructură mai slabă, o reputaţie de corupţie şi finanţe publice sărace, au atras atenţia mult mai puţin.
Numai cei cu un apetit puternic pentru risc au stabilit afaceri şi în România, în anii 1990, scrie FT, în primul articol din serie, cu titlul „Întreprinzătorii din Europa Centrală au cules roadele noilor pieţe”.

Dar ceea ce ar fi putut părea un blestem s-a dovedit a fi o binecuvântare. In timp ce multinaţionale din Europa de Vest şi SUA au trecut rapid la o „colonizare” a pieţelor din Ungaria, întreprinzători din ţara vecină, România, au fost liberi să creeze noi pieţe şi să le facă numai ale lor.
„În Ungaria sau Republica Cehă nu ar fi fost timp să facem ceea ce am făcut”, a declarat Dan Şucu, fondatorul şi directorul executiv al Mobexpert, un lanţ de retail de mobilier, care are 1.800 de angajaţi şi magazine în trei ţări din regiune. „Ikea ne-a dat 12-15 ani înainte de a deschide aici”, a spus el.

Şucu a înfiinţat Mobexpert în anul 1993 după ce şi-a dat seama că nimeni nu satisfăcea foamea companiilor româneşti de mobilier stilat, modern, de birouri. Compania sa a crescut rapid. Acum are venituri de 170 de milioane de euro şi supermagazine în România şi Bulgaria, cu o afacere în curs de formare în Serbia. Vinde mobilier importat din întreaga lume, precum şi piese produse de patru fabrici ale lui Şucu în România.

Investiţiile străine, care au explodat din anul 2000, s-au oprit însă. Ţara a suferit un declin de 72 procente în locurile de muncă rezultate din investiţii străine, anul trecut, potrivit ISD Markets, un serviciu de date privind investiţiile străine.
O companie din ţara vecină, Ungaria, are însă un model care se bazează pe turbulenţele economice. Fornetti, un producător de produse de patiserie congelate vândute navetiştilor în staţiile de metrou din Europa de Est şi Kuweit, şi-a început activitatea în timpul unei contractări economice accentuate, în 1996.

Astăzi, compania are cuptoare industriale pe trei niveluri în fabrici din Ungaria, România, Slovacia şi Ucraina, iar produsele sunt vândute în 19 ţări, în principal în regiune, cu vânzări de 86 de milioane de euro, în 2008.
Intr-un alt articol publicat de FT sub titlul „Nouă focalizare pe oportunităţile de afaceri ale Europei Centrale”, ziarul britanic relevă aspectele riscante încă de a face afaceri în cea mai mare parte din Europa Centrală şi de Est.

Citeste si:  Economia zonei euro a continuat să creasca în noiembrie 2009

Deşi toate cele 10 ţări care au aderat la UE în 2004 şi 2007 sunt acum foarte diferite, ele împărtăşesc o moştenire comună, având în vedere că au petrecut peste patru decenii sub comunism – interacţiunile dintre lege, politică şi afaceri. În esenţă, Europa Centrală poate fi împărţită în două regiuni atunci când vine vorba de deschidere şi corupţie.

Bulgaria şi România, care au aderat la UE în 2007, sunt clasificate drept unele dintre membrele cele mai corupte de către Transparency International – deşi şi Grecia are un clasament similar. În România, luna trecuta, fostul premier Adrian Năstase a fost acuzat de acceptarea de mită, în timp ce Bulgaria s-a confruntat cu suspendarea a sute de milioane de euro din fondurile UE, reţinute de Bruxelles pentru faptul că nu a combătut corupţia.

În regiunea nordică, Polonia, Republica Cehă şi Ungaria sunt considerate ca fiind mult mai curate. Slovacia, care are o elită politică şi de afaceri strâns legată, precum şi un guvern de coaliţie afectat de frecvente scandaluri de corupţie, este plasată pe o poziţie uşor scăzută. Cu toate acestea, noile state membre ale UE fac eforturi enorme pentru a-şi îmbunătăţi situaţia, de multe ori sub presiunea acerbă din partea Bruxellesului.

În clasamentul Băncii Mondiale „Doing Business”, România, Bulgaria şi Slovacia sunt departe de Polonia şi Republica Cehă – deşi bogata Italie este chiar mai departe în urmă. Aceasta nu înseamnă că ţările central-europene nu sunt destinaţii atractive de afaceri. Salariile lor sunt încă mult sub cele din Europa de Vest, în timp ce productivitatea este în creştere rapidă. Societăţile sunt mai tinere decât cele din vestul Europei, în timp ce sistemele de învăţământ scot lucrători calificaţi.

Slovacia, în pofida semnelor de întrebare cu privire la imparţialitatea sistemului judiciar, are un avantaj special asupra vecinilor săi – a aderat anul trecut la euro, fapt care a cruţat-o de fluctuaţiile violente ale monedei cu care se confruntă vecinii săi.
Chiar şi fără moneda euro, Europa Centrală rămâne o destinaţie atractivă pentru investiţii. În ciuda crizei, anul trecut, Polonia a reuşit să atragă 8,4 miliarde de euro investiţii străine directe, reprezentând o scădere relativ mică de la 10 miliarde de euro, în 2008.

Peste tot în Europa Centrală şi de Est, companiile cu potenţial de creştere s-au bazat pe capitalul privat. Firmele lipsite de lichidităţi au adoptat noi acţionari sau au încheiat acorduri de capital cu creditorii lor, scrie FT în articolul cu titlul: „Căutarea finanţării în Europa emergentă”.
„Datorită sistemului său de funcţionare de pensii private, Polonia este singura ţară central şi est-europeană cu o piaţă de capital viabilă, care poate fi folosită pentru finanţarea dezvoltării corporative”, spune Ion Florescu, directorul New Europe Capital, un manager de fond cu sediul la Londra.

Citeste si:  Net average wage rises in December

Înainte de criză, programele de stat de privatizare au alimentat IPO (Initial Public Offering- Ofertă Publică Primară) în Europa Centrală şi de Est. Guvernele se opun acum însă vânzării la preţuri reduse, deşi necesitatea de lichidităţi pentru a alimenta bugetele a determinat unele vânzări. Pentru majoritatea pieţelor emergente ale continentului, planurile corporative oprite cu doi ani în urmă sunt încă îngheţate.

În condiţiile în care băncile comerciale sunt precaute, companiile care au nevoie de capital proaspăt s-au bazat mai mult decât înainte pe capitalul privat. „Piaţa datoriei şi băncile sunt destul de închise, astfel că capitalul este singura modalitate viabilă pentru companii de a se extinde”, spune Florescu.
Pentru ţarile baltice, ca şi pentru România, Bulgaria şi Ucraina, mai mulţi ani de creştere economică rapidă au reflectat în mare măsură frenezia cumpărării în domeniul imobiliar.

Companiile occidentale care s-au extins în întreaga regiune după căderea Zidului Berlinului au avut capital din abundenţă, dar s-au confruntat cu provocarea gestionării riscurilor reprezentate de pătrunderea pe noi pieţe netestate, relevă FT în articolul cu titlul „ Mai puţin risc, creştere mai mare în ‘ţările de frontieră’.
Gerald Schweighofer, proprietarul Holzindustrie Schweighofer, o companie de cherestea din Austria, a investit aproximativ 350 de milioane de euro în gatere din România, care au aproape 2.000 de angajaţi. Dar Schweighofer se plânge de climatul de afaceri de aici care este neprimitor.

„Este mai rău de când România a aderat la UE. Acum, există un strat cu totul nou de reglementări şi oficialităţile nu sunt interesate să ajute, chiar dacă aduci investiţii. Am angajat de două ori mai mulţi oameni să se ocupe cu birocraţia de acolo ca în altă parte”, a afirmat Schweighofer.
Incertitudinea este preţul plătit pentru a investi în ţările care nu au depăşit încă statutul lor de frontieră şi uneori este un preţ prea mare.”Vom face o altă investiţie majoră în lemn la sfârşitul acestui an, dar nu în România”, spune Schweighofer.

Europa „emergentă” este din nou un loc de mare promisiune pentru afaceri, notează FT în articolul „Perioadă promiţătoare în Europa emergentă, în pofida redresării încete”. Veniturile pe cap de locuitor sunt deja cu mult înaintea celor din cele mai mari pieţe emergente, cum ar fi China şi India, oferind consumatorilor putere de cumpărare considerabilă.

În plus faţă de investiţiile deja făcute de companii vest-europene în domeniul financiar, retail şi bunuri de consum şi de producţie, pot exista noi oportunităţi. Actualizarea unei mari părţi din infrastructura Europei emergente încă deteriorată devine o nouă prioritate, aşa cum este şi dezvoltarea de întreprinderi de înaltă tehnologie, mai inovatoare, pentru a lărgi şi diversifica economia regională.

Citeste si:  Mâncăruri savuroase şi vinuri de soi la Food & Wine Classic din Aspen, Colorado

„Pentru noi, Europa Centrală şi de Est este o oportunitate fantastică”, spune Peter Löscher, directorul executiv al Siemens, gigantul german de inginerie. „Există provocări pe termen scurt, cum ar fi consolidarea politicii fiscale şi a datoriei publice, dar pe termen mediu există o oportunitate de creştere foarte importantă.
„Chiar şi în acest an, este prognozată creştere economică iar în următorii ani veţi vedea un model de creştere foarte solid, poate 3-4 la sută pe an”, spune el. Un studiu realizat de PwC, anul acesta, a constatat că investiţiile străine directe în 14 ţări din Europa Centrală şi de Est au crescut de 5 ori.

Atracţiile au fost o piaţă de consum în creştere, precum şi reducerea costurilor salariale relative de fabricare. Totuşi, afluxul mare de capital din Vest s-a dovedit a fi cu două tăişuri. Întreprinderile din Europa emergentă depind în mare măsură de finanţarea externă, majoritatea în euro, în timp ce regiunea a fost înceată în dezvoltarea propriilor pieţe de capital şi de creditare în moneda locală.

Atunci când fluxurile de capital şi de credit au îngheţat la sfârşitul anului 2008, întreprinderi şi gospodării au rămas cu un nivel ridicat al datoriei în valută. O mare parte din regiune a fost astfel mai greu lovită de criza financiară internaţională, decât orice altă piaţă mondială.
Creşterea medie din Europa emergentă este de aşteptat să fie relativ robustă în acest an, comparativ cu 1 la sută creştere din previziunile pentru PIB-ul UE. BERD a actualizat luna trecută previziunile sale economice pentru 28 de ţări – inclusiv Europa Centrală şi de Est – la 3,7 la sută, de la un 3,3 prognozat în ianuarie.

În mod ironic, rezistenţa ţărilor emergente din Europa în timpul crizei – şi perspectivele lor de redresare acum – au depins în parte de dimensiunea propriilor pieţe naţionale, precum şi de măsura în care s-au bazat pe exporturile către UE. Redresarea economică va dura mai mult însă în cele trei republici baltice, precum şi în România şi Bulgaria.

În următorii zece ani, se aşteaptă ca creşterea Europei emergente să o depăşească pe cea din Europa de Vest. Potrivit lui Marco Annunziata, economist-şef la UniCredit, chiar dacă rata de creştere a Europei Centrale şi de Est poate fi ceva mai mică decât înainte de criză, regiunea îşi păstrează o mare parte a atractivităţii pe termen lung.
„Multe ţări încă au costuri mai mici ale forţei de muncă şi au făcut paşi mari în ceea ce priveşte uşurinţa de a face afaceri şi puterea instituţiilor lor. Rămâne un loc care este foarte atractiv în comparaţie cu zona euro”, a spus el.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata