Parlamentul de la Bucureşti a votat ca România să ia acum doctoria amară

14

Guvernul român a supravieţuit unei moţiuni de cenzură în parlament marţi seara, consolidându-şi astfel decizia de a impune reduceri de cheltuieli draconice pentru a-şi menţine sprijinul financiar din partea Fondului Monetar Internaţional (FMI), scrie presa internaţională.

Opoziţia a reuşit să obţină 228 din cele 236 de voturi necesare pentru ca moţiunea să treacă, în timp ce parlamentarii care au votat împotriva moţiunii au strâns 197 de voturi.
Potrivit cotidianului britanic Financial Times (FT), moţiunea de cenzură a fost iniţiată după ce, luna trecută, guvernul a făcut publice planurile sale pentru unele dintre cele mai dure măsuri de austeritate din Uniunea Europeană, printre care o reducere de 25% a salariilor în sectorul public şi o reducere de 15% a pensiilor şi a ajutorului de şomaj.

Prin faptul că a supravieţuit moţiunii de cenzură, guvernul a câştigat pentru moment un răgaz, însă este de aşteptat ca opoziţia să conteste măsurile de austeritate la Curtea Constituţională. Acest lucru ar putea forţa guvernul să modifice pachetul de reforme sau să ia în considerare alte măsuri, scrie FT, citând opinia unor analişti.
În lipsa unui plan, FMI a indicat că va refuza să acorde următoarea tranşă a împrumutului acordat României, în valoare totală de 20 de miliarde de euro.

Potrivit FT, cei aproximativ 1,4 milioane de angajaţi ai sectorului public, reprezentând o treime din totalitatea angajaţilor din România, s-au bucurat de majorări salariale semnificative în anii boom-ului economic ce a precedat criza. În consecinţă, salariile din sectorul public au crescut de la 7,4% din PIB la 9,5% din PIB în această perioadă.

Citeste si:  Emanciparea japonezelor

Guvernul a respins posibilitatea creşterii cotei unice de impozitare de 16%, susţinând că aceasta ar afecta creşterea economică. Pe de altă parte, remarcă FT, FMI a încercat să se distanţeze de această decizie a guvernului de la Bucureşti, printr-o declaraţie făcută de şeful FMI, Dominique Strauss-Kahn, care a insistat că Fondul susţinea şi ideea unei creşteri a taxelor pentru cei bogaţi.

Observaţiile sale au generat o reacţie tăioasă la Bucureşti, unde oficialii au admis că, în lipsa reducerii de cheltuieli, deficitul bugetar ar depăşi 9% în acest an. Dacă moţiunea de cenzură ar fi trecut, repercusiunile pe pieţele financiare ar fi fost, fără îndoială, severe. Pentru a doua oară în mai puţin de un an, România ar fi fost lăsată fără guvern, iar Fondul Monetar Internaţional ar fi fost din nou nevoit să întârzie acordarea tranşelor de împrumut.

La rândul lor, investitorii au puţine motive de bucurie, în condiţiile în care se aşteaptă ca măsurile de austeritate să conducă la o nouă scădere a consumului în acest an, lăsând economia în recesiune.
Tot în Financial Times, comentatorul Stefan Wagstyl scrie pe blogul său că, aşa cum era de aşteptat, coaliţia aflată la guvernare în România a supravieţuit unui vot de neîncredere, ceea ce permite guvernului să meargă mai departe cu planul de măsuri de austeritate radicale, necesare pentru a a-şi asigura asistenţa FMI.

Citeste si:  Cristian Tudor Popescu: Subminarea economiei naţionale

Pe de altă parte, remarcă Wagstyl, încrederea în guvernul de la Bucureşti rămâne anemică, iar măsurile de austeritate vor fi contestate la Curtea Constituţională. Şi chiar dacă guvernul a rezistat până în prezent presiunii protestelor publice, el se confruntă cu o perioadă grea de punere în aplicare a programului în lunile următoare.
Cotidianul irlandez Irish Times remarcă că sindicatele au sperat ca un milion de lucrători să protesteze marţi pentru a-şi demonstra opoziţia faţă de reducerile plănuite de guvern şi vor face presiuni ca executivul să le abandoneze.

La nivel naţional însă, participarea la proteste a fost dezamăgitoare pentru liderii de sindicat în condiţiile în care doar câteva mii de oameni au protestat la Bucureşti marţi, pe o căldură mistuitoare.
Potrivit RTT News, dacă România reuşeşte să reducă deficitul bugetar la nivelul stabilit de FMI, ea va primi un împrumut adiţional de 2,3 miliarde de euro din partea Comisiei Europene, în plus faţă de cele 12,95 miliarde de euro de la FMI. Guvernul român, scrie sursa citată, se bazează pe un pachet de întrajutorare acordat de FMI şi UE pentru a scoate economia din recesiune.

Pe de altă parte, măsurile nepopulare propuse de guvern au declanşat proteste pe scară largă în întreaga ţară. În timpul votului din parlament de marţi, mii de membri de sindicat şi de pensionari au protestat în faţa Parlamentului, cerând demisia guvernului şi a preşedintelui Traian Băsescu.
La rândul său, cotidianul american The New York Times susţine că votul de marţi din parlamentul de la Bucureşti ajută la deschiderea căii pentru România de a primi o nouă tranşă din pachetul de 20 de miliarde de euro pe care l-a obţinut anul trecut de la Fondul Monetar Internaţional şi Uniunea Europeană pentru a-şi finanţa contul curent şi deficitul bugetar şi pentru a plăti salariile din sectorul public.

Citeste si:  În Europa, sunt două feluri de reacţii faţă de criza din Grecia

Însă victoria la limită a guvernului – au lipsit doar opt voturi pentru a fi destituit – ilustrează schimbările ce vor veni în contextul în care încearcă să ţină sub controlul cheltuielile care au făcut din această ţară una dintre cele mai vulnerabile din punct de vedere economic din regiune.

România, membră al UE, dar nu şi a zonei euro, se găseşte într-o poziţie similară cu alte ţări cu probleme cu deficitul din cele 27 de state membre al Uniunii, de la Ungaria la Spania – prinse între pieţe financiare neiertătoare sau creditori care cer măsuri de austeritate şi o populaţie care nu este dispusă să suporte mai multe suferinţe economice.
Economiştii susţin că, deşi guvernul a supravieţuit moţiunii de cenzură, ameninţarea continuă a instabilităţii politice subminează economia României aflată deja în suferinţă.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata