Cauzele dezastrului din Moldova: Lucrări proaste ale firmelor de partid şi bani dosiţi în alte conturi

Actuala guvernare neagă cu un sfert de gură informaţiile publicate de cotidianul.ro, conform cărora investiţiile de 8,5 milioane de euro în realizarea de lucrări hidrotehnice pe Siret şi Prut au fost oprite de guvernul Boc 1, în anul 2009.

 

Explicaţiile chinuite şi necredibile ale guvernanţilor referitoare la adevărata destinaţie a celor 8,5 milioane euro intră în contradicţie flagrantă cu ceea ce spun specialiştii hidrotehnişti şi foştii şefi de la Apele Române sau din Ministerul Mediului.

Ministrul László Borbély spunea ieri că pentru consolidarea digului de la Săuceşti (una din zonele cele mai afectate) s-au cheltuit într-adevăr 538.000 de lei, aşa cum era prevăzut în HG-urile emise în august 2008, dar că digul nu a rezistat.

Pentru consolidarea digului de la Săuceşti, despre care vorbea ieri László Borbély, nu s-a organizat licitaţie, ci lucrarea a fost încredinţată direct unei firme care nu era cunoscută a fi avut activitate în zona construcţiilor hidrotehnice. Mai mult, materialele folosite la consolidarea digului respectiv au fost de foarte proastă calitate şi lucrarea s-a terminat într-un timp atât de scurt încât e greu de crezut că s-au respectat standardele de calitate cerute.

Citeste si:  Inspecţia Muncii a aplicat în primul semestru amenzi de 57 milioane lei pentru munca la negru

În aceste condiţii, nici nu e de mirare faptul că digul de la Săuceşti nu a rezistat. Din surse din Ministerul Mediului am aflat că firma care a consolidat de formă digul de la Săuceşti era o societate de construcţii din Suceava, cunoscută ca fiind apropiată de liderii PDL Suceava. Firma cu pricina nu avea în portofoliul de lucrări nicio construcţie sau consolidare în domeniul hidrotehnic.

Acelaşi înalt fost oficial din Ministerul Mediului ne-a mai declarat că anul trecut situaţia repartizării banilor pentru lucrările de regularizare a râurilor Siret şi Prut a fost absolut dezastruoasă.

Citeste si:  IDEI de AFACERI. Cum reuşeşte Symmetrica să deschidă câte o fabrică de pavele pe an?

În trimestrul I al anului trecut, Apele Române nu au primit nici măcar un RON de la Ministerul de Finanţe -ordonatorul principal de credite al Guvernului României. În trimestrul II din 2009, urmare a nenumăratelor presiuni şi cereri făcute de noi, am primit doar o parte din fondurile redistribuite din anul anterior. Iar în trimestrul III, situaţia a intrat într-o zonă jenantă de-a dreptul.

O parte din banii destinaţi amenajărilor pe Siret şi Prut veneau şi de la UE, prin programul european BDCE-4 şi BDCE-5. Noi ne-am trezit puşi în faţa unui fapt nemaiîntâlnit în Europa. Acei bani nu intrau, aşa cum ar fi fost normal, în conturile Ministerului Mediului şi mai apoi la Apele Române, ci mergeau în contul de deficit al ţării! Iar Ministerul Finanţelor Publice ne aloca bani cu ţârâita, atât cât considerau ei că e cazul. Absolut incredibil! Am făcut numeroase adrese către domnul Gheorghe Pogea, ministrul Finanţelor din acea perioadă, prin care ceream lămuriri despre această anomalie bugetară, să-i zicem aşa. Fireşte că ni se răspundea doar cu celebra frază «Nu sunt bani, şi gata, aşa trebuie procedat!».

Citeste si:  Ursache (ASF): Transferul proprietăţii de la stat la privat nu se mai poate face decât prin piaţa de capital

Unde s-au dus cele 8,5 milioane euro destinate amenajărilor hidrotehnice de pe Siret şi Prut?

De ce nu s-au alocat toţi banii necesari acestor lucrări, datorită cărora se putea evita pierderea de vieţi omeneşti, la inundaţiile de acum? De ce intrau în contul de deficit al ţării banii europeni destinaţi regularizării cursurilor Siretului şi Prutului? De ce nu s-au organizat licitaţii pentru lucrări şi au fost încredinţate direct unor firme care nu mai desfăşuraseră activitate în domeniul construcţiilor hidrotehnice?

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata