Obama versus Bush: cine s-a folosit mai bine de ofertele de ajutor internaţional în faţa dezastrelor?

Republicanii au atacat răspunsul preşedintelui Obama la dezastrul ecologic provocat de scurgerea de petrol din Golful Mexic în acelaşi fel în care administraţia Bush a fost acuzată că nu s-a folosit de generoasele oferte de ajutor internaţional în faţa dezastrului provocat de uraganul Katrina, ignorând însă faptul că aceste oferte au ataşat un preţ mare, indică o analiză a Institute for Southern Studies (ISS).

Înapoi în 2005, la 4 luni după ce uraganul Katrina a lovit America, o analiză a watchdog-ului Cetăţeni pentru Responsabilitate şi Etică la Washington (Citizens for Responsibility and Ethics in Washington – CREW) arăta că administraţia Bush a acceptat doar 40 milioane dolari din cele 854 de milioane în numerar şi în produse oferite de alte ţări, reprezentând aproximativ 5% din ceea ce a fost oferit ca răspuns la Katrina.

Dacă la început Bush a părut reticent la ideea unei asistenţe străine în faţa dezastrului, declarând la ‘Good Morning America’, la 1 septembrie 2005, că SUA ‘se vor ridica din nou şi vor gestiona situaţia’, după o serie de proteste în mass-media, atitudinea echipei Bush s-a schimbat la nivel public, deşi datele sugerează că administraţia a continuat să fie reticentă în a se folosi de ajutorul oferit de statele străine.

Face administraţia Obama aceeaşi greşeală? La 17 mai, Obama a declarat că aproximativ 17 ţări au oferit asistenţă SUA după dezastrul provocat de scurgerea de petrol din apele Golfului Mexic şi că s-a profitat de ajutorul mai multora, dintre care Mexicul, Olanda şi Norvegia.
Cu toate acestea, mulţi au continuat să afirme că echipa lui Obama s-a mişcat prea încet, în condiţiile în care până la 29 iunie, dintr-un număr de 30 de oferte, Departamentul de Stat a acceptat doar 12, sau aproximativ 30%.

Citeste si:  Trump ameninţă cu distrugerea economiei Turciei dacă incursiunea în Siria va fi exagerată

De ce numai 30%? Într-o declaraţie făcută pentru Factcheck.org, Departamentul de Stat a enumerat furnizarea de echipamente care nu au reuşit să îndeplinească cerinţele SUA, oferte în cazul cărora s-a dovedit imposibil de pus în practică ajutorul, sau legile privind exportul care împiedicau furnizarea ajutorului într-un caz.
Un alt factor care a influenţat reticenţa administraţiei Obama de a apela la ajutorul internaţional este că cea mai mare parte a acestui ‘ajutor’ avea ataşat un preţ ridicat, spre deosebire de ofertele de ajutor primite de America după tragedia provocată de uraganul Katrina.

Rusia, care a primit 70,5 milioane de dolari din partea americanilor anul trecut şi 78 de milioane în 2008, a declarat că poate trimite echipamente de limitare a scurgerii de petrol, recipiente şi nave în cazul în care SUA plătesc pentru ele.

China a oferit rampe de izolare, la fel în schimbul unui preţ, deşi atunci când un cutremur major a lovit nord-vestul Chinei, în aprilie, SUA au furnizat rapid 100.000 de dolari pentru în provizii, după cum, tot în urma unui cutremur în China, survenit în sud-vestul ţării în 2008, SUA au donat 500.000 dolari prin intermediul ambasadei americane din Beijing pentru a oferi Crucii Roşii fondurile necesare pentru a cumpăra şi furniza de urgenţă provizii în regiunile afectate.

De asemenea, Israelul, care primeşte aproximativ 3 miliarde dolari în ajutor militar american şi alte forme de asistenţă, a precizat ca va trimite material de izolare, în cazul în care SUA vor plăti pentru acestea. La fel, Franţa s-a oferit să trimită dispersanţi chimici şi echipamente pentru a curăţa de petrol păsările, dar doar pentru un anumit preţ.

Citeste si:  Datoria globală va atinge 200 de miliarde de dolari, susține raportul S&P Global

Kenya, care a primit peste 24 milioane dolari din partea SUA anul trecut şi 11 milioane dolari în 2008 pentru ajutor umanitar, s-a oferit să trimită echipament de izolare a focului, doar dacă va primi bani de la administraţia Obama.
Vietnamul a oferit o navă care poate colecta petrolul deversat, la fel dacă SUA plăteşte, chiar dacă Washingtonul a cheltuit în 2008 102 milioane de dolari pentru acordarea de ajutor Vietnamului.

De asemenea, atunci când taifunul Ketsana a lovit această ţară în toamna anului trecut, afectând 3 milioane de persoane, SUA au oferit 100.000 de dolari pentru operaţiunile de salvare.
România a făcut o ‘ofertă generală de sprijin”, dar a cerut guvernului SUA bani în schimbul acesteia, deşi la inundaţiile masive care au făcut în iulie 2008 ca patru râuri importante să iasă din matcă şi au ucis 5 oameni, SUA au oferit 50.000 dolari pentru livrarea de ajutoare de urgenţă.

La rândul său, Croaţia s-a oferit să trimită experţi şi planuri contra cost. SUA au oferit 50.000 dolari pentru cumpărarea de echipamente de stingere a incendiilor în 2007, atunci când peste 800 de incendii au izbucnit în Croaţia pe timpul unei veri neobişnuit de calde şi de uscate.
Potrivit ISS, criticii greşesc atunci când afirmă că echipa lui Obama nu a acceptat niciun ajutor în primele zile după dezastru, dar au dreptate să spună că administraţia ar fi putut face mai mult. Intr-adevăr, întrebările ridicate de mass-media şi criticii conservatori par să fi stimulat administraţia să îşi intensifice cooperarea cu alte naţiuni.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

close
Consent management powered by Real Cookie Banner