Referendum constituţional salvator în Republica Moldova

Republica Moldova a făcut un pas important în vederea depăşirii crize politice care durează de peste un an. Marţi, 6 iulie, Curtea Constituţională a ţării a aprobat proiectul de lege privind desfăşurarea unui referendum menit să aducă modificări la Legea Supremă a republicii, modificări ce prevăd alegerea preşedintelui ţării prin vot popular.

Un asemenea referendum ar urma să se desfăşoare la 5 septembrie, iar peste două luni vor avea loc alegeri prezidenţiale şi parlamentare, informează cotidianul rus Kommersant. O asemenea cerere a adresat Curţii Constituţionale un grup format din 41 de deputaţi ai Alianţei pentru Integrare Europeană (AIE), care au solicitat să fie determinată legitimitatea modificării art.78 din Constituţia ţării, ‘Despre procedura de alegere a preşedintelui’.

Marţi, judecătorii de la Curtea Constituţională au dat un răspuns pozitiv la cererea deputaţilor AIE. Potrivit legislaţiei moldovene, data desfăşurării referendumului trebuie să fie anunţată de parlament cu 60 de zile înainte. În condiţiile în care membrii AIE au convenit să desfăşoare referendumul la 5 septembrie, astăzi ar fi termenul limită pentru adoptarea unui decret în acest sens.

Referendumul va fi considerat valid dacă la el vor lua parte o treime dintre alegătorii incluşi pe liste şi dacă pentru modificarea Constituţiei se vor pronunţa jumătate dintre cei prezenţi la referendum. Curtea Constituţională a republicii a precizat şi suma la care se va ridica organizarea referendumului: 30 de milioane de lei (2,4 milioane de dolari).

Citeste si:  Oficialul UE, în vizită la Ankara, îndeamnă Turcia să ușureze disputele din Mediterană

Până acum preşedintele Republicii Moldova era ales de parlament, pentru aceasta fiind necesare voturile a 61 de deputaţi din 101. Tocmai această formulă a dus la îndelungata criză politică din ţară, în condiţiile în care anul trecut parlamentul eşuase de două ori în alegerea preşedintelui statului, aminteşte ziarul rus.
Potrivit Constituţiei actuale, preşedintele interimar al republicii, Mihai Ghimpu, era obligat să dizolve parlamentul la 16 iunie (un an după ultimele alegeri parlamentare) şi să fixeze data noilor alegeri.

Însă, atât liderii Republicii Moldova, cât şi cei ai Uniunii Europene (UE) erau îngrijoraţi că, în cazul desfăşurării de alegeri fără modificarea Constituţiei, situaţia se va repeta. O soluţie de depăşire a crizei a fost propusă de secretarul general al Consiliului Europei, Thorbjorn Jagland: referendum, apoi alegeri. Membrii AIE îşi exprimă convingerea că la referendum populaţia va vota pentru alegerea prin vot popular a preşedintelui.

Citeste si:  Straniul caz al unui copil care nu mai simte nevoia de a mânca şi de a bea

‘Numeroasele sondaje de opinie arată că 80% dintre cetăţeni sprijină această propunere. Nu ne îndoim că poporul va sprijini (amendarea Constituţiei) şi noi vom depăşi pentru totdeauna criza constituţională’, a declarat Ghimpu.
Însă, cu o asemenea abordare nu sunt de acord comuniştii. După cum declară juristul Partidului Comunist al republicii, Sergiu Sârbu, un referendum naţional poate avea doar caracter consultativ. Potrivit lui Sârbu, dându-şi acordul pentru desfăşurarea referendumului, Curtea Constituţională a încălcat art.143 din Constituţie, care prevede modificarea Legii supreme a ţării doar în cardul parlamentului şi nu prin referendum.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner