Impozitarea alocaţiilor în natură, subiect controversat în Ungaria

Impozitarea alocaţiilor în natură este în Ungaria probabil cea mai disputată chestiune din cadrul pachetului guvernamental de impozite, actuala propunere legislativă însemnând o reducere enormă la nivelul angajaţilor sau al unor ramuri precum turismul sau industria gastronomică, scrie ziarul ungar Napi Gazdasag.

Actualmente are loc în cadrul Consiliului Naţional pentru Armonizarea Intereselor (OET – forum tripartit de consultare şi dialog între partenerii sociali şi guvern, n.red.) o discuţie controversată legat de impozitarea alocaţiilor în natură (bonuri de masă, cecuri de concediu etc), în condiţiile în care astfel de măsuri ar afecta angajaţii şi unele sectoare economice.
În continuare, ziarul Napi Gazdasag enumeră în câteva puncte efectele şi consecinţele pe care acestea le-ar putea avea asupra economiei reale, a situaţiei financiare, a distribuţiei veniturilor şi a unor sectoare macroeconomice.

În primul rând, prin impozitarea alocaţiilor în natură ar urma ca veniturile angajaţilor să scadă cu între 10 şi 15 la sută. Actualmente, circa 2 milioane de angajaţi din Ungaria primesc alocaţii în natură. O firmă maghiară obişnuită acordă anual astfel de alocaţii în valoare de 200.000 de forinţi (circa 700 de euro), ceea ce reprezintă între 10 şi 15 la sută din salariul unui angajat cu venit mediu.

În al doilea rând, este cunoscut efectul de albire a economiei în cazul alocaţiilor neimpozitabile. Din studii reiese că majoritatea angajatorilor ori nu ar compensa deloc suma destinată alocaţiilor extrasalariale ori ar plăti cheltuielile pe seama angajaţilor ori – mai ales firmele mici – ar da suma respectivă în buzunar direct. Efectul acesteia din urmă ar fi acela că veniturile ar scăpa şi mai mult de sub supravegherea statului.

Citeste si:  Holocaustul face parte din istoria Ungariei, afirmă ministrul ungar al apărării

În al treilea rând, impozitarea alocaţiilor în natură ar putea avea ca efect dispariţia a peste 15.000 de locuri de muncă, în urma scăderi cererii în sectorul gastronomic. Prin impozitarea acestor alocaţii, spun estimările, restaurantele şi-ar reduce cu 2 procente numărul de angajaţi.
În al patrulea rând, puterea de cumpărare reprezentată de bonurile de masă, cu o valoare apreciată la 130 miliarde forinţi (467 milioane euro), va lipsi din veniturile percepute prin TVA.

În al cincelea rând, în cazul restaurantelor, schimbarea s-ar simţi mai ales în numărul de clienţi veniţi în perioada prânzului, dat fiind că oamenii plătesc atunci de obicei cu bonuri. Numărul clienţilor la localurile obişnuite, care primesc bonuri de masă, s-ar micşora astfel cu 20 la sută.
În condiţiile în care alocaţiile în natură vor fi impozitate cu peste 50 la sută, majoritatea angajatorilor ar urma să elimine pur şi simplu aceste alocaţii, pe care nu le-ar compensa nici salarial. De mâncat trebuie, n-ai ce face, însă majoritatea angajaţilor nu ar mai cheltui banii daţi până acum la restaurant pe o mâncare caldă, ceea ce poate avea efecte la nivelul sănătăţii.

Citeste si:  Sancţiunile politico-economice pun la regim animalele de la grădina zoologică din Moscova
Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner