Rezoluţia votată la 8 iulie de Parlamentul European, care recomandă recunoaşterea independenţei Kosovo de către toate statele membre în Uniunea Europeană (UE), nu a impresionat cele 5 ţări din UE care nu au recunoscut independenţa provinciei sârbe.
Este ceea ce relatează agenţia de presă sârbă Tanjug, care i-a contactat pe ambasadorii la Belgrad ai Ciprului, Greciei, României, Slovaciei şi Spaniei, informează Il Velino. „Nu se poate aştepta să ne schimbăm linia pentru rezoluţia Parlamentului European”, a declarat ambasadorul cipriot Homer Mavromatis, care a amintit că ţara sa, o parte a căreia este ocupată de autoproclamata Republică Turcă a Ciprului de Nord (RTCN), se opune aprobării unei secesiuni unilaterale.
Similară este şi poziţia reprezentantului slovac, adjunctul ambasadorului, Jan Psenica: „Poziţia noastră este simplă. Slovacia nu recunoaşte independenţa Kosovo, care a fost proclamată unilateral”.
Dimostenis Stoidis, ambasadorul Greciei în Serbia, a definit drept „neschimbať’ „nu-uľ’ Atenei faţă de recunoaşterea Kosovo şi a amintit că europarlamentarii greci au votat în bloc împotriva documentului. „Avem o poziţie categorică şi foarte clară asupra acestui subiecť’, a adăugat Stoidis.
Şi România şi Spania şi-au reafirmat opoziţia faţă de recunoaşterea Kosovo, mai ales pe baza legislaţiei internaţionale. Independenţa proclamată de Pristina nu a fost autorizată de Consiliul de Securitate al ONU şi de niciun alt organism internaţional autorizat juridic, iar până acum numai 70 de state din cele 192 ale ONU au recunoscut-o.
Joi, 8 iulie, parlamentarii de la Strasbourg au aprobat cu o amplă majoritate o rezoluţie prezentată de europarlamentarul din partea ecologiştilor austrieci, Ulrike Lunacek, care a invitat cele cinci ţări din UE să se alinieze la poziţia restului Uniunii. Votul a fost urmat de reacţia promptă a Serbiei, care a reafirmat că a accepta o decapitare ilegală a propriului teritoriu este inadmisibil, iar aceasta şi pe baza Constituţiei ţării.
În cursul summitului din 9-10 iulie de la Dubrovnik, în Croaţia, cu înalţi responsabili ai ţărilor balcanice şi ai Uniunii Europene, premierul sârb Mirko Cvetkovic s-a declarat convins că UE nu va pune drept condiţie la aderare recunoaşterea independenţei Kosovo.
Totodată, Belgradul s-a declarat încrezător în iminentul verdict al Curţii Internaţionale de Justiţie (CIJ), care trebuie să deliberze asupra legitimităţii declaraţiei de independenţă din 17 februarie 2008, pe baza legislaţiei internaţionale.
În opinia Serbiei, dacă CIJ va declara nelegitimă independenţa, Pristina va trebui să revină la masa negocierilor. Această viziune nu este însă împărtăşită de autorităţile kosovare. Preşedintele Fatmir Sejdiu a declarat: „Cu Serbia se poate trata legat de orice temă care este în interesul celor două ţări vecine, dar desigur nu privind independenţa”.
Tot atât de ferm, potrivit Il Velino, a fost şi ministrul de interne kosovar Bajram Rexhepi, care a anunţat trimiterea de forţe speciale de poliţie pentru a menţine ordinea în nordul oraşului Mitrovica, o zonă cu majoritate covârşitoare sârbă şi teatrul unor incidente grave în ultimele săptămâni. Un demers contestat aspru de preşedintele sârb Boris Tadic şi care riscă să provoace o puternică înăsprire a tensiunilor, relevă agenţia italiană.
Cu numai două săptămâni în urmă, deschiderea unui oficiu adminstrativ al Pristinei în aşa-numitul „Berlin al Balcanilor” s-a soldat cu moartea unui medic şi rănirea altor 11 persoane, lovite de o grenadă lansată împotriva unei manifestaţii de protesť’.