Eurodeputaţii liberali au reclamat Guvernul Boc la Barroso, pentru disponibilizările din primării

Europarlamentarii liberali i-au solicitat preşedintelui Comisiei Europene, José Manuel Barroso, să ceară Guvernului României explicaţii cu privire la presupusa încălcare a legislaţiei comunitare prin măsurile prin care Executivul impune administraţiei locale să facă disponibilizări în funcţie de normative impuse de la centru.

Potrivit unui comunicat de presă remis joi (15 iulie 2010) într-o scrisoare adresată preşedintelui CE, José Manuel Barroso, delegaţia română a PNL din Parlamentul European atrage atenţia asupra OUG 63/ 2010, prin care se reglementează modul de întocmire a bugetelor locale, algoritmul de calcul al alocărilor cotelor defalcate din impozitul pe venit, stabilirea numărului maxim de posturi în administraţia publică locală, respectiv modificările denumirilor înscrise pe certificatele de înregistrare fiscală.
Conform sursei citate, liberalii consideră că ordonanţa de urgenţă privind finanţele publice locale încalcă şi Constituţia României.

„Deşi motivaţia ordonanţei a fost aceea de a răspunde actualei crize economice cu care se confruntă România, acest act normativ încalcă grav prevederile Constituţiei României (articolul 115, alin. 6) cu privire la regimul ordonanţelor de urgenţă şi lezează atribuţiile Parlamentului ca unică autoritate legiuitoare. Aceste încălcări ale Constituţiei pun în discuţie calitatea României de stat de drept, criteriu de aderare stabilite la Copenhaga”, se arată în scrisoarea adresată lui Barroso.

Eurodeputaţii PNL acuză şi presupusul regres înregistrat la capitolul autonomiei locale, acest principiu fiind nu doar unul constituţional, ci şi unul de drept european, inclus în acquis-ul comunitar atunci când România a aderat la UE.
„Considerăm că administraţiile publice locale trebuie lăsate să îşi stabilească singure numărul de posturi necesare pentru a asigura o gestiune eficientă şi a răspunde astfel nevoilor cetăţenilor care locuiesc într-o unitate administrativ-teritorială…

Citeste si:  Blaga: Am formulat o moţiune de cenzură, îi aşteptăm pe cei de la PNL să vină să o semneze

Numărul de posturi din administraţia locală nu trebuie stabilit în mod artificial de către administraţia publică centrală aşa cum se face prin prevederile articolelor III-V din OUG nr.63/2010, ci de autorităţile locale alese de cei ale căror interese le reprezintă şi în funcţie de specificităţile fiecărei comunităţi locale”, se mai arată în scrisoarea delegaţiei PNL.

Peste 53.000 de angajaţi din administraţia locală vor fi disponibilizaţi, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate, pe 30 iunie, de Guvern. În 40 de zile de la publicarea actului normativ în Monitorul Oficial, primarii sunt obligaţi să prezinte organigrame noi, urmând ca apoi să se demareze procedurile legale de disponibilizare a salariaţilor încadraţi cu depăşirea limitelor stabilite de Guvern, a precizat ministrul Administraţiei şi Internelor, Vasile Blaga.

Actul normativ a fost publicat în Monitorul Oficial pe 2 iulie. Potrivit anexei la OUG, primăria unei comune cu mai puţin de 1.500 de locuitori poate avea maximum 16 angajaţi, iar cea a unei comune de 20.000 de locuitori, maximum 60 de salariaţi. În cazul oraşelor cu până la 3.000 de locuitori, primăria poate avea cel mult 33 de angajaţi, în timp ce în cazul unui oraş cu până la 50.000 de locuitori, primăria poate avea maximum 189 de salariaţi.

Citeste si:  Premierul Boc le-a cerut miniştrilor Blaga şi Vlădescu urgentarea măsurilor împotriva evaziunii fiscale

De asemenea, municipiile cu până la 20.000 de locuitori pot avea maximum 165 de angajaţi în primărie, iar primăriile municipiilor cu până la 400.000 de locuitori vor putea avea cel mult 800 de salariaţi. Primăria Municipiului Bucureşti ar urma să se limiteze la 4.391 de angajaţi, iar primăriile sectoarelor capitalei ar urma să aibă în schema de personal între 630 şi 950 de angajaţi, în funcţie de numărul de locuitori.

Consiliile judeţene vor avea între 310 şi 698 de angajaţi, în funcţie de numărul de locuitori. Aceste limite de personal nu cuprind şi salariaţii din serviciile de învăţământ, sănătate, asigurări şi asistenţă socială. Proiectul de act normativ instituie sancţiuni pentru primăriile care încalcă aceste prevederi.

Astfel, în cazul primăriilor cu abateri, Guvernul suspendă alimentarea bugetelor locale cu cote defalcate din impozitul pe venit şi sume defalcate din unele venituri ale bugetului de stat, până la data la care autorităţile locale fac dovada încadrării în prevederile legii. De asemenea, actul normativ prevede că reprezentanţii autorităţilor locale care încalcă ordonanţa de urgenţă răspund civil, disciplinar, patrimonial, contravenţional, dar şi penal pentru abateri.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner