Ţânţarii terorizează Ungaria

Ungaria este vara aceasta pradă unei specii de ţânţari de apă extrem de agresive şi care lasă urme dureroase, o specie care de săptămâni întregi chinuie la propriu oamenii, în condiţiile în care apărarea contra acestor mici vampiri nu a dat până acum prea mari rezultate, deşi s-au cheltuit deja milioane din banii guvernului şi ai administraţiilor locale pentru a stopa invazia, scrie ziarul ungar Nepszava.

Între timp, banii sunt tot mai puţini iar aparate electronice de alungat ţânţarii abia dacă se mai găsesc pe piaţă. Rămâne doar „pleznitul cu mâna şi desigur scărpinatuľ’. Ce s-ar putea însă face pentru a reduce simţitor armata de ţânţari care, din cauza condiţiilor meteorologice neobişnuite, a ajuns la nişte dimensiuni insuportabile?

Conform cunoscătorilor autohtoni ai tehnologiilor italiene, austriece şi germane de distrugere a ţânţarilor, exemplele din străinătate precum şi experienţa oraşului Tiszaujvaros (nord-estul Ungariei) arată că, deşi nu există o soluţie cu efect sută la sută, procedeele de extirpare folosite până acum în Ungaria, fără cap şi neştiinţific, nu prea au sens, este de părere ziarul ungar.

Pe deasupra, substanţele chimice au efect toxic asupra tuturor insectelor zburătoare, însă dat fiind lipsa unei analize a efectelor asupra fiinţelor umane nu este exlus ca acestea să fie dăunătoare şi vertebratelor. Pentru oraşul Tiszaujvaros, situat lângă bazinul de inundaţie a trei râuri, Tisa, Sajo şi Hernad, exterminarea ţânţarilor reprezintă în fiecare an o provocare.

Entomologul Szepesszentgyorgyi Adam, avocatul stârpirii biologice, a demonstrat după inundaţiile din august 2008 de pe Tisa că în perioada marii invazii de ţânţari nu are efect nici procedura de stârpire biologică în aer. S-ar putea ca germanii să aibă dreptate. După marea invazie de ţânţari din 1975, 20 de localităţi şi-au dat mâna pentru a crea un grup de acţiune pentru exterminarea biologică a ţânţarilor.

Citeste si:  Anghel, BCR: Nu scăpam de majorarea taxelor, dar nici nu vom avea autostrăzi

Succesul măsurilor este demonstrat de faptul că actualmente un număr de 100 de localităţi îşi unesc eforturile în acest scop, pe o distanţă de 300 de kilometri de-a lungul Rinului. S-a dovedit şi faptul că stârpirea biologică a ţânţarilor are sens doar dacă localităţile fac un efort comun. Totodată, s-a mai dovedit că răspândirea pe calea aerului a insecticidelor lichide are un efect redus, dat fiind că insecticidele care ucid larvele au efect doar dacă ajung în apă şi în locurile unde cresc larvele.

Nu degeaba se foloseşte în Germania şi acum şi la Tiszaujvaros tehnologia de stropire care implică operatori pedeştri, cu aparatul de stropit pe spate. Deşi tehnologia pare demodată, se pot obţine cu ajutorul ei rezultate între 90 şi 95 la sută. Grupul de acţiune din Germania contribuie, printre altele, la stârpirea de ţânţari în beneficiul a circa 2,4 milioane de oameni iar pentru asta se plăteşte doar o sumă anuală de circa un euro pe cap de locuitor.

Citeste si:  Pericolele reziduurilor de medicamente din apă rămân încă necunoscute

Entomologii spun că ar fi suficient să fie stropită apa puţin adâncă de lângă mal, cu conţinut slab de oxigen, unde se înmulţesc larvele. În lipsa cunoştinţelor nu se face acest lucru iar din acest motiv se consumă foarte mult din insecticidul şi aşa scump. Pe deasupra, distrugerea biologică cere şi mult timp, pentru că trebuie elaborate hărţi ale locurilor de înmulţire, ca să nu mai vorbim de piedicile puse de autorităţi şi de apărătorii produselor chimice.

Afacerea cu ţânţari, în forma ei din Ungaria, oferă o pâine sigură multor meserii, care se luptă cu îndârjire contra oricărei schimbări, în ciuda faptului că în fiecare ţară membră a UE se analizează efectele toxice pe care substanţele chimice folosite contra ţânţarilor le au asupra vieţuitoarelor acvatice.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner