Problemele micilor producători din România şi Bulgaria

Vechile metode de producţie şi distribuţie directă, care pot fi încă întâlnite în forma lor originară în ţări precum România şi Bulgaria, sunt acum în pericol din cauza reglementărilor europene complicate şi a lăcomiei intermediarilor din sectorul comercial local.

Pe acest fond, micii producători şi susţinătorii lor internaţionali s-au reunit la sfârşitul săptămânii trecute la Sofia, la târgul intitulat Terra Madre Balkans, pentru a discuta despre discrepanţele între agricultura minim invazivă şi pronatură, îndeplinirea criteriilor UE, subvenţii şi asigurarea existenţei, scrie ziarul ungar de limbă germană Pester Lloyd.

Târgul, destinat micilor agricultori, a fost susţinut de iniţiativa globală Slow Food şi de organizaţia de protecţie a mediului WWF (World Wildlife Fund). Timp de trei zile, la grădina botanică din capitala bulgară, micii producători şi-au prezentat produsele şi metodele folosite, printre participanţi numărându-se delegaţi din zece ţări balcanice.

Târgul a fost totodată o ocazie pentru micii agricultorii de a vorbi despre problemele cu care se confruntă. Mulţi mici producători agricoli din regiune se luptă pentru existenţă pe două fronturi: adaptarea la standardele UE, care suprasolicită multe ferme tradiţionale atât financiar cât şi organizatoric, la care se adaugă oprirea accesului la distribuţia directă.

Iulia Grigorova, coordonator al programului Dunăre-Carpaţi al WWF, accentua faptul că ţăranii din România şi Bulgaria sunt mai mult decât producători de produse agricole, prin activitatea lor aceştia ‘protejând peisajul şi o natură care creează valori celor care trăiesc acolo, incluzând aici managementul apei, controlul eroziunii, absorbţia de dioxid de carbon şi mai ales diversitatea speciilor’.

Întrebarea este cum pot fi adaptate aceste tradiţii valoroase la cerinţele UE, structurile de subvenţii şi la condiţiile pieţii, fără a le distruge. WWF încearcă de aceea, în colaborare cu autorităţile locale şi fermele, să găsească căi care să facă posibilă o dezvoltare blândă a regiunii, un venit decent pentru producători şi o protejare a naturii şi peisajelor.

Citeste si:  Piaţa comună îi face pe europeni mobili

Bulgaria şi România au trebuit şi ele să se supună după aderare Politicii Agricole Comune (PAC), care sprijină, ce-i drept, bio-agricultura, însă pune accent pe agricultura intensivă, pe suprafeţe mari, exact contrariul a ceea ce au nevoie statele balcanice. Grigorova solicita, de aceea, ca protejarea resurselor şi a mediului să se afle în centrul politicii UE, pentru evaluarea agricultorilor trebuind, în opinia ei, luat în considerare gradul de dezvoltare ecologică al fermelor şi nu producţia la hectar.

În acest moment sunt în derulare proiecte-pilot, care ar urma să ducă la o schimbare de politică la Bruxelles. În Balcani, carnea a fost aproape totdeauna bio, prin natura sa, la fel şi brânza tradiţională sau mierea, astfel de produse fiind prezentate la târgul Terra Madre Balkans.
Este de necontestat faptul că siguranţa sanitară, certificarea provenienţei, transparenţa în materie de conţinut şi procedura de fabricaţie sunt valori importante, cerute pe piaţă, însă trebuie acordat ţăranilor bani, timp şi know-how, pentru a putea aplica aceste valori.

Citeste si:  SUA previne majorarea tarifelor amenințate în lupta Airbus a UE

Acest lucru s-a făcut însă insuficient iar concurenţa eliminatoare a marii „mafii agrare” se ocupă de restul, notează publicaţia. ‘Agricultura de mici dimensiuni a devenit mai puţin profitabilă iar mulţi ţărani au trebuit deja să renunţe’, rezuma problemele adaptării la normele UE coordonatoarea WWF Raluca Dan. Pentru a stopa această evoluţie se fac încercări cu proiecte-pilot.

În Maramureş, de exemplu, WWF pune pe picioare ceva ce exista de la sine în trecut şi anume o ‘piaţă ţărănească locală’, care se concentrează pe produse naturale de mare valoare. Pe deasupra, mai este dezvoltat un sistem de livrare pentru a putea furniza aceste produse grădiniţelor din Baia Mare. Pare mult mai simplu decât este în practică, spunea însă Raluca.
În Bulgaria, de exemplu, legislaţia actuală nu permite micilor producători distribuţia directă şi deci contactul direct cu consumatorul. Din toamnă acest lucru urmează să redevină posibil, iar intermediarii nu vor mai putea să se amestece.

Citește și
Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata

Consent management powered by Real Cookie Banner