Patriarhul Daniel împlineşte, joi, 59 de ani. Preafericitul Daniel (pe numele de mirean Dan Ilie Ciobotea), Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române (BOR), s-a născut la 22 iulie 1951, în satul Dobreşti, comuna Bara, judeţul Timiş, fiind al treilea copil în familia învăţătorului Alexie şi Stela Ciobotea.
Şcoala primară a urmat-o în satul natal (1958 – 1962), Dobreşti, iar gimnaziul în localitatea Lăpuşnic, între 1962 – 1966. În anul 1966 începe cursurile liceale în oraşul Buziaş, pe care le continuă în municipiul Lugoj, Liceul „Coriolan Brediceanu”, între anii 1967 – 1970. Este absolvent al Institutului Teologic Universitar din Sibiu, în perioada 1970 – 1974, unde obţine diploma de licenţă în teologie (Noul Testament).
În perioada 1974 – 1976 frecventează cursurile de doctorat la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti, sub îndrumarea pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae; îşi continuă studiile în străinătate: doi ani la Facultatea de Teologie Protestantă a Universităţii de Ştiinţe Umane din Strasbourg (Franţa) şi doi ani la Universitatea Albert Ludwig din Freiburg im Breisgau, Facultatea de Teologie Catolică (Germania).
La 15 iunie 1979, îşi susţine teza de doctorat la Facultatea de Teologie Protestantă din Strasbourg, intitulată: ‘Reflexion et vie chretiennes aujourd’hui. Essai sur le rapport entre la theologie et la spiritualite’. Teza a fost pregătită sub îndrumarea a doi profesori francezi, Gerard Ziegwald şi Andre Benoit, şi a primit calificativul maxim. Devine astfel doctor al Universităţii din Strasbourg.
O formă lărgită a acestei teze a fost pregătită sub îndrumarea mentorului său, pr. prof. dr. Dumitru Stăniloae, şi a fost susţinută, la 31 octombrie 1980, la Institutul Teologic Universitar din Bucureşti sub următorul titlu: ‘Teologie şi spiritualitate creştină. Raportul dintre ele şi situaţia actuală’. A fost declarat doctor în teologie ortodoxă, de asemenea, cu calificativul maxim.
Din anul 1980, Daniel Ciobotea a activat ca lector la Institutul Ecumenic de la Bossey – Elveţia, unde între anii 1986 – 1988 a fost şi director adjunct. În acest timp a deţinut şi funcţia de profesor asociat la Geneva şi Fribourg, în Elveţia. A participat în calitate de profesor doctor în teologie la numeroase întruniri cu caracter ecumenic peste hotare.
Din anul 1992 este profesor de teologie la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Dumitru Stăniloae’ din cadrul Universităţii Al. I. Cuza din Iaşi. La 6 august 1987 intră în viaţa monahală la Mănăstirea Sihăstria cu numele Daniel, avându-l ca naş de călugărie pe P.C. Părinte Arhimandrit Ilie Cleopa. Cu această ocazie, a fost hirotonit preot-ieromonah. Ulterior, în octombrie 1988, este hirotesit protosinghel.
În perioada 1 septembrie 1988 – 1 martie 1990, este consilier patriarhal, director al Sectorului Teologie Contemporană şi Dialog Ecumenic. În paralel, deţine funcţia de conferenţiar la Catedra de Misiune Creştină a Institutului Teologic Universitar din Bucureşti. A făcut parte din Grupul de Reflecţie pentru Înnoirea Bisericii, înfiinţat în ianuarie 1990, a cărui primă realizare a fost readucerea religiei în şcoli, cu concursul Ministerului Învăţământului.
În martie 1990, a fost hirotonit episcop-vicar al Arhiepiscopiei Timişoarei, cu titlul ‘Lugojanul’. După trei luni, în iunie 1990, a fost ales mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, iar la 1 iulie 1990 este înscăunat ca arhiepiscop al Iaşilor şi mitropolit al Moldovei şi Bucovinei.
Printre realizările sale ca mitropolit al Moldovei şi Bucovinei, Î.P.S. Daniel a fondat numeroase instituţii dintre care amintim: Facultatea de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloae” din Iaşi, Seminarele Teologice Ortodoxe de la Mănăstirea Agapia, Botoşani, Dorohoi, Iaşi şi Piatra Neamţ, Academia Laică „Sf. Ioan de la Neamţ”, Mănăstirea Neamţ, Centrul Cultural-Pastoral „Sf. Daniil Sihastru” – Durău, Institutul Ecumenic „Sf. Nicolae” – Iaşi, Centrul de Conservare şi Restaurare a Patrimoniului Religios „Resurrectio”, Centrul de educaţie şi informare medicală Providenţa II – 2002.
De asemenea, pe plan social-caritativ, Î.P.S. Daniel a înfiinţat o serie de instituţii sociale, printre care: Asociaţia creştină Pelerinul (Iaşi, 1996); Cabinetul stomatologic St. Pantelimon (Iaşi, 1993); Asociaţia Medicilor şi Farmaciştilor Ortodocşi din România (Iaşi, 1993); Departamentul socio-caritativ Diaconia (Iaşi, 1994); cantine pentru săraci la Iaşi, Paşcani, Dorohoi, Hârlău (1993 – 1995);
dispensar policlinic „Sf. Ap. Petru şi Pavel” (1998); Centrul de diagnostic şi tratament Providenţa (2000); Fundaţia Solidaritate şi Speranţă (2002); Centrul de educaţie şi informare medicală Providenţa II (2002); Institutul social-caritativ Diaconia (2003). Î.P.S. Daniel este şi fondator de publicaţii religioase.
Amintim aici „Vestitorul Ortodoxiei”, periodic de informaţie bisericească, teologie şi spiritualitate al Patriarhiei Române, „Candela Moldovei” – buletinul oficial al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei şi „Teologie şi Viaţă, Revistă de gândire şi spiritualitate (fosta revistă „Mitropolia Moldovei şi Sucevei”).
Î.P.S. Daniel a organizat, de asemenea, numeroase simpozioane, colocvii, congrese naţionale şi internaţionale. La iniţiativa Î.P.S. Daniel, a fost înfiinţat postul de Radio Trinitas al Mitropoliei Moldovei (1998), care a devenit repede cel mai bun radio ortodox din ţară.
Î.P.S. Daniel are şi meritul aducerii moaştelor sau relicvele unor sfinţi la Iaşi, ca de exemplu moaştele Sf. Gheorghe de la Livadia – Grecia (2000), Brâul Maicii Domnului de la Volos – Grecia (2001), moaştele Sf. Ioan Casian de la Marsilia – Franţa (2002), moaştele Sf. Dimitrie Izvorâtorul de Mir de la Salonic – Grecia (2003), fragment din lemnul Sfintei Cruci ce se păstrează la Mănăstirea Panaghia Soumela, Veria – Grecia (2004) sau fragment din moaştele Sfântului Apostol Pavel de la mănăstirea Panaghia Soumela, Veria – Grecia (2005).
După ce, la 30 iulie 2007, Patriarhul Teoctist a trecut la cele sfinte, Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române a stabilit ca Mitropolitul Daniel al Moldovei să asigure locotenenţa până la alegerea noului Patriarh.
Î.P.S. Daniel a fost desemnat pentru a candida pentru funcţia de Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, alături de Bartolomeu Anania, Mitropolitul Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului, şi Episcopul de Harghita şi Covasna, Ioan, în cadrul şedinţei Sfântului Sinod, desfăşurată la 12 septembrie 2007.
În aceeaşi zi, Colegiul Electoral Bisericesc a ales cel de-al şaselea Patriarh al BOR, în persoana Î.P.S. Daniel Ciobotea, Mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, în al doilea tur de scrutin, cu 95 de voturi.
Ceremonia de întronizare a P.F. Părinte Daniel ca Arhiepiscop al Bucureştilor, Mitropolitul Munteniei şi Dobrogei, Locţiitorul Tronului Cezareei Capadociei şi Patriarhul Bisericii Ortodoxe, a avut loc la 30 septembrie 2007, în Catedrala Patriarhală din Capitală.
În aceeaşi zi, noul Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, P.F. Daniel, a fost decorat de preşedintele României cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Mare Cruce. Este membru de onoare al Academiei Române (2007).
La 4 iulie 2009, în cadrul unei vizite canonice în Mitropolia Banatului, ca invitat al Înaltpreasfinţitului Părinte Mitropolit Nicolae al Banatului, Preafericitului Părinte Patriarh Daniel i s-a acordat titlul de cetăţean de onoare al municipiului Timişoara. Cu acelaşi prilej, la 5 iulie 2009, Patriarhul României a oficiat slujba de sfinţire a bisericii cu hramul Învierea Domnului din municipiul Lugoj, construită între anii 1993 – 2008.
Preafericitul Părinte Patriarh Daniel a primit titlul de cetăţean de onoare şi al oraşelor Techirghiol, Făgăraş, Baia Mare, Giurgiu, Braşov. În iulie 2009, Patriarhul Daniel şi-a lansat, la Paris, cartea ‘Bucuria fidelităţii’ (‘La joie de la fidelite’) care este o culegere de douăzeci şi cinci de articole şi conferinţe, scrise în limba franceză.