Raportul CE privind România şi Bulgaria: Un sentiment de „deja vu”

Presa internaţională de marţi şi miercuri analizează raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele în reforma justiţiei în România şi Bulgaria, apreciind că este vorba de un exerciţiu bianual încă de când România şi Bulgaria au aderat la UE, în 2007, şi că imaginea este una de „deja vu”, cu unele progrese în anumite domenii, dar cu deficienţe pe partea practică, de aplicare a legii.

Presa mai notează că, dacă până de curând oficialii europeni au fost mai preocupaţi de deficienţele Bulgariei, acum România este mustrată pentru întârzieri în eforturile de luptă împotriva corupţiei. De asemenea, presa internaţională este unanimă în privinţa Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI), apreciată drept armă-cheie pentru a combate corupţia şi conflictul de interese, dar care a fost deposedată de competenţele sale cele mai importante.

România a fost criticată public, marţi, pentru deficienţe în angajamentul de a lupta împotriva corupţiei, în contextul în care Comisia Europeană (CE) a dat publicităţii raportul privind progresele în reforma justiţiei.
Raportul a lăudat Bulgaria pentru ritmul de creştere din spatele reformelor sale, notează ediţia de marţi a cotidianului The New York Times. Acest document a detaliat modul în care România şi Bulgaria, care au aderat la Uniunea Europeană în 2007, au luptat împotriva fraudei extinse, a corupţiei şi a crimei organizate.

Procedând astfel, CE a subliniat unele dintre motivele din spatele îndoielilor legate de faptul dacă cele două ţări erau pregătite să devină parte a Uniunii Europene ce are acum 27 de membri. În timp ce guvernul Bulgariei a fost felicitat pentru eforturile sale de a eradica probleme grave, României i s-a spus că performanţa sa a evidenţiat „lacune importante”.

Până de curând, oficialii europeni erau mai preocupaţi de deficienţele Bulgariei, subliniază cotidianul american. Nu mai departe de săptămâna trecută, un raport separat privind frauda a subliniat faptul că Bulgaria rămâne o problemă serioasă. În acel raport se menţiona că una din cinci plăţi ale subvenţiilor agricole ale UE au fost obiectul unei fraude.

Bulgaria şi România s-au aflat sub monitorizare specială de când s-au alăturat UE, din cauza îngrijorărilor privind nivelul ridicat al corupţiei. Critica publică adusă României a provocat un răspuns imediat din partea preşedintelui ţării, Traian Băsescu, care a recunoscut deficienţele, dar a spus că CE a mers prea departe în a afirma că România nu îşi îndeplineşte obligaţiile asumate faţă de UE.

„Cred că formularea este nedreaptă şi din acest motiv consider că sunt obligat să reacţionez arătând că România îşi respectă angajamentele, că suntem determinaţi să le ducem până la capăt, că nu acceptăm ca Mecanismul de Cooperare şi Verificare să iasă din parametrii în care a fost fixat la intrarea României în UE’, a afirmat marţi Traian Băsescu, într-o declaraţie de presă.

Principalul motiv pentru severitatea limbajului CE pare să fie indignarea cu privire la ‘eforturile’ depuse în România pentru a submina ANI. Amendamentele aprobate de către Parlamentul român au făcut imposibilă desfăşurarea muncii pentru care ANI a fost înfiinţată şi au încălcat promisiunea făcută de România atunci când s-a alăturat blocului, a afirmat CE.
Acţiunea privind amendamentele reprezintă „un pas înapoi important în lupta împotriva corupţiei şi încalcă angajamentele pe care România şi le-a asumat în momentul aderării”, se mai arată în raport.

Citeste si:  Grupările armate proruse au ordin "să tragă pentru a ucide", potrivit Serviciilor speciale ucrainene

Raportul a îndemnat România să-şi îmbunătăţească sistemul judiciar, să intensifice urmărirea penală a corupţiei la nivel înalt şi să-şi îmbunătăţească procesul de achiziţii publice. Recomandări similare au fost făcute şi Bulgariei, deşi au venit însoţite de laude, potrivit New York Times.
Sub titlul „România moleşită în lupta împotriva corupţiei”, The Irish Times de miercuri comentează că UE a penalizat România pentru trenarea eforturilor sale de a lupta împotriva corupţiei, oferind în acelaşi timp un raport pozitiv cu privire la munca noului guvern din Bulgaria.

UF a mustrat România pentru mai multe deficienţe printre care modul cum a tratat ANI, organismul sprijinit de Bruxelles, care monitorizează interesele financiare ale politicienilor şi care a fost mutilat de o decizie a Curţii Constituţionale şi de o serie de amendamente adoptate recent de Parlament.
În timp ce Bulgaria a îmbrăţişat eforturile de reformă şi a obţinut rezultate importante, România a pierdut avântul, raportul aratând deficienţe importante, a spus CE în raportul său anual privind cele două state din Balcani.

„România a demonstrat insuficient angajament politic global în sprijinirea procesului de reformă. În plus, conducerea sistemului judiciar a părut că nu doreşte să coopereze şi să îşi asume responsabilitatea în beneficiul reformei.
Lipsa de eficienţă a procesului judiciar şi lipsa de coerenţă a jurisprudenţei rămân deficienţe fundamentale în România „, se arată în raport. „Amendamentele la legea privind Agenţia Naţională de Integritate votate pe 30 iunie reprezintă un pas înapoi grav”, a continuat Comisia.

ANI a fost destinată să fie o armă-cheie pentru a combate corupţia şi conflictul de interese, care sunt privite drept ceva frecvent în rândul politicienilor din România, dar Curtea Constituţională şi legislaţia trecută ulterior prin Parlament au deposedat-o de competenţele sale cele mai importante, potrivit Irish Times.
Cotidianul irlandez aminteşte că preşedintele Traian Băsescu, un susţinător al ANI, s-a adresat Curţii Constituţionale în legătură cu noua lege, iar judecătorii au hotărât săptămâna aceasta că s-a procedat ilegal. Parlamentul va trebui acum să reformuleze legea, iar Bruxellesul vrea să vadă ANI cu prerogativele restabilite.

Deşi UE a declarat că nu va impune sancţiuni financiare împotriva România, liderii ţării se tem că Bruxellesul ar putea reţine o parte a unui pachet de ajutor de 20 miliarde de euro în cazul în care nu vor face mai mult pentru a combate corupţia, mai scrie Irish Times.
Euronews subliniază marţi că România se află sub monitorizare specială din cauza temerilor de lungă durată cu privire la criminalitatea organizată, care ţin investitorii departe, ceea ce face dificil pentru ţară să lupte împotriva recesiunii. Şi Euronews relevă că, pentru moment, UE a renunţat la a impune sancţiuni împotriva României.

EUobserver de marţi s-a focalizat pe faptul că România şi Bulgaria sunt îngrijorate că problema corupţiei ar putea amâna aderarea la spaţiul Schengen. Purtătorul de cuvânt al CE a confirmat că „fondurile UE sunt, de asemenea, afectate” de aceste probleme, dar a spus că, momentan, Comisia nu preconizează o îngheţare a fondurilor, aşa cum a făcut în 2008, când Bulgaria şi-a văzut 500 de milioane de euro din ajutoarele pentru agricultori suspendate din cauza fraudelor.

Citeste si:  Instanţa a rămas în pronunţare pe sechestrul din dosarul "Valiza"

„Dacă vom constata probleme specifice legate de fondurile UF, vom lua măsurile necesare. Preocuparea noastră este ca banii contribuabililor să fie protejaţi”, a afirmat marţi Mark Gray, în conferinţa de presă prilejuită de prezentarea celor două rapoarte.
Un exerciţiu bianual încă de când România şi Bulgaria au aderat la UE, în 2007, rapoartele oferă un sentiment de „deja vu”, notând „unele progrese” în anumite domenii, în special legislative, în timp ce constată deficienţe în mod constant pe partea practică, de aplicare a legii.

României i-a fost dat un avertisment puternic pentru faptul că a slăbit competenţele organismului de anchetă care examinează averea oficialilor şi interesele financiare, subliniază şi EUobserver.
Parlamentarii români care nu doresc să se angajeze pentru transparenţă şi responsabilitate nu sunt singurii care sunt în vizorul Comisiei, apreciază în continuare EUobserver.

Lipsa de încredere în sistemele judiciare şi de poliţie din România şi Bulgaria pot declanşa o sancţiune diferită – amânarea integrării la „Spaţiul Schengen”, comentează sursa citată. Vorbind la Bucureşti imediat după publicarea raportului, Băsescu a declarat că este „îngrijorat” cu privire la aderarea planificată la spaţiul Schengen, în martie anul viitor, în pofida aprecierilor tehnice pozitive până în prezent.

Teama oficialilor români şi bulgari este că mai multe state din nordul UE ar putea invoca în această toamnă că problemele persistente în ceea ce priveşte sistemul judiciar ineficient şi corupţia în cadrul corpului de poliţie şi al poliţiştilor de frontieră sunt un motiv suficient de a nu avea încredere în cele două ţări în ceea ce priveşte integrarea în spaţiul Schengen.

Acest punct de vedere a fost formulat încă de anul trecut, dar a fost eliminat în ultimul moment din versiunea finală a raportului Comisiei de la acea dată, în contextul în care s-a considerat că a fi prea mult să se coreleze Schengen şi aderarea la euro de eforturile în lupta împotriva corupţiei şi criminalităţii organizate. Nici noul raport nu menţionează sistemul Schengen. „Va fi la latitudinea Consiliului (de Miniştri, reprezentând statele membre) să pună cap la cap lucrurile.

Ei pot, dacă doresc să facă acest lucru. Dar va fi o decizie politică”, a declarat un oficial al UE pentru website. Pentru parlamentarul german de centru-dreapta Ingeborg Grässle, aceasta ar fi concluzia logică, mai ales deoarece, în opinia ei, a tăia fondurile UE nu este o metodă eficientă.
„Cele două ţări au deja o rată de absorbţie foarte scăzută a fondurilor UE. Nu le ajutăm prin îngheţarea banilor. Sper însă că Consiliul citeşte acest raport şi ia în considerare Schengen”, a spus ea.

Citeste si:  IDERACOM SRL - notificare privind deschiderea procedurii de faliment

Şi presa de limbă germană a scris despre ultimele rapoarte pe justiţie privind România şi Bulgaria. Într-un articol cu titlul ‘Bulgaria sus, România jos’, Neue Zuercher Zeitung (Elveţia) a scris miercuri că executivul european a lăudat progresele Bulgariei în domeniul justiţiei, constatând în schimb în cazul României stagnare şi chiar regres în procesul de reformă.

Die Welt scrie că ‘România nu a atins nici după trei ani standardul UE’ şi menţionează că, la mai mult de trei ani de la aderarea la UE a României şi Bulgariei, ambele ţări trebuie să accelereze ritmul în lupta anticorupţie. Ziarul remarcă faptul că, în raportul său anual despre progresele făcute, Comisia Europeană a criticat mai ales România, arătând că, în timp ce în Bulgaria au fost întreprinse reforme importante în justiţie, în România există lipsuri.

Der Standard (Austria) citează o declaraţie a ministrului român al justiţiei, Cătălin Predoiu, făcută la începutul lui iunie cu prilejul unei vizite la Viena: Dacă raportul referitor la progrese ar fi publicat mâine nu aş avea o zi bună.
Cotidianul austriac comentează că, pe atunci, ministrul român încă mai spera ca Parlamentul de la Bucureşti să adopte anumite legi şi, în acest fel să fie evitat un avertisment din partea Bruxellesului.

‘Marţi însă, Predoiu chiar a avut parte de o zi destul de nenorocită. Bruxellesul i-a dat Bucureştiului o notă proastă în domeniul justiţiei, făcând referire la neajunsuri semnificative în ce priveşte eforturile României’, notează ziarul austriac, într-un articol cu titlul ‘Avertisment la adresa Bucureştiului’.
Potrivit Der Standard, în timp ce opoziţia română a calificat raportul drept ‘falimentuľ guvernului Boc, preşedintele Traian Băsescu a cerut Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) şi Înaltei Curţi de Casaţie să facă ceva pentru ca viitoarele evaluări să fie mai bune.

Cotidianul austriac apreciază că frânele care se pun justiţiei nu pornesc de la guvern şi îl califică pe ministrul Predoiu drept un reformist recunoscut, dar care se află într-un conflict de putere cu Consiliul Superior al Magistraturii.
Der Standard scrie că uneori chiar şi Parlamentul şi Curtea Constituţională blochează anumiţi paşi curajoşi. Predoiu, care chiar şi în atari condiţii a impus noi reglementări de derulare a procedurilor judiciare în cazurile civile şi penale, se bucură, poate, pentru această mustrare de la Bruxelles, fiind convins că monitorizarea de către Comisie a ajutat României, mai scrie sursa citată, care menţionează că avertismentele la adresa Bulgariei au fost semnificativ mai blânde.

Premierul Boiko Borisov, care se afla marţi la Viena, a aşteptat cu zâmbetul pe buze de la cancelarul austriac Werner Faymann ca acesta să confirme recunoaşterea de către Bruxelles a voinţei de reformă a noului său guvern. Într-adevăr, Bulgaria a făcut paşi fermi înainte în ce priveşte reforma justiţiei şi combaterea crimei organizate şi a corupţiei, însă continuă să existe proceduri controversate, conchide cotidianul austriac.

Citește și

Spune ce crezi

Adresa de email nu va fi publicata